Capitolul 13

Scuzati-mi intarzierea!Am mai fost plecata si nu am mai avut timp sa scriu si cand am avut...ei bine inspiratia nu se intelegea cu caldura:))capitolul asta nu e exact ce va doriti pentru ca inca nu am ajuns la bal.Dar nu am putu scrie...si de cat sa fac treaba de mantuiala mai bine mai astept.Desi acum am cateva idei...de asemenea scuze ca nu v-am raspuns la commurile lasate anterior...o sa las cat de curand!
Bucurati-va de capitol!
(daca aveti vreo idee sau sugestie despre ce s-ar putea intampla la bal nu ezitati sa mi-o spuneti:d)
(ce parere aveti despre rochii???)                                    

                                       Capitolul 13
                                           (IanPov)

         Allexis.Un nume frumos pentru o fata frumoasa.Are acel ceva care ma intriga,ma atrage asemenea unui magnet.Dar ce are asa de special?Inteligenta?Poate carisma ei...sau poate chiar incapatanarea.Desi scoate ce e mai rau din mine,tot vreau sa o descopar.Poate imi place ca e diferita de toti ceilalti demoni.Desi inca are partea ei angelica,poti spune uneori ca e o demonita suta in suta.Poate chiar ea va fi portita noastra de salvare.Ea e diferita!Din pacate eu nu mai pot iubi.Iubirea mea a murit o data cu Katherine...dar daca mi s-ar acorda o sansa,daca iubirea mea ar invia din noi,cu siguranta Allexis ar fi fost alegerea mea.Dar nu va fii!
           Mi-am pus masca.Ei bine aceasta noapte va fi interesanta!

(AllexisPov)
          -Si eu nu am nici un cuvant de spus?am intrebat-o pe Aria nevenindu-mi sa cred.
          -Nooooooooooop...zise ea pe un ton linistit.
          Doamne oamenii,pardon demonii astia sunt nebuni.
~mai tarziu~
          Materialul un pic rigid la atingere de culoarea cobaltului inchis,se mula perfect pe corpul meu.In partea de sus al rochiei,era stil corset,strans pe solduri,punand in evidenta soldurile,dar nu intr-un mod vulgar,ci modeland,dand feminitate...Aici materialul isi pierdea din fluiditatea lui,parand ca fasiile de material isi croiesc propriul drum,iar acesta prindea contur unde deasupra genunchiului stang,printr-o incretatura de tesatura.De aici materialul se desprindea intr-o trena lunga,care se intindea in jurul meu,conderindu-mi un aer de eleganta.Totul era completat de un lantisor foarte subtire care umplea acel gol,al bezei gatului.Eram foarte multumita de faptul ca,parul era prins intr-un coc,destul de lejer,lasand mici suvite sa alunece pe fatza.

           
           Aratam chiar ca o printesa,speram doar  ca aveam sa ma ridic la asemenea cerinta.Am facut o ultima piruta,contemplandu-ma in liniste.Dupa ce ultimul retus,a fost terminat,m-am intors cu gandul sa o intreb pe Layla daca avea nevoie de ajutor.Dar nu am apucat sa ma intorc bine sau sa spun ce va,deoarece surprinderea era destul de mare.Pentru o secunda am crezut ca este altcineva in locul ei.

             O rochie oare cum simpla,cu un material fin,alb spre crem,ii infasura trupul,fiind mulata,iar undeva la baza genunchiului,se desprindeau asemenea unui evantai,pentru a lasa libera posibila miscare.Frumusetea acestei rochii consta in materialul de dantela,care impaienjeanea totul,oferindu-i un aer semet.Parul era pietanat pe o parte,prins intr-o agrafa.Vrajitoare sau nu va atrage privirile multor demoni.
             -Wow!!!Arati perfect!
             -Crezi?ma intreba in timp ce se privea in oglinda.
            -Daca nu eram fata,m-as fi dat la tine!am raspuns glumet.
             Imi zambi,in timp ce isi punea unul dintre cercei.Se mai privi o data apoi se intoarse spre mine.Zambetul ii disparu,in timp ce inainta spre mine.Imi puse mana pe umarul stang in timp ce se uita consolator la mine.
             -Vei fi bine?
             Poate.Asta ar fi cel mai bun raspuns.Si cum as putea sa ma simt bine cand stiu acum adevarul?Pentru inceput Ian si Chris sunt demoni.Desi la inceput inca ii suspectam de vampirism sau spiderminism.Dar nu este asa.Sunt demoni in adevaratul sens al cuvantului.Alt lucru care m-a socat a fost faptul ca Ian este asemenea unui Zeu al Mortii.
            Cred ca este greu pentru el sa vada atatea vieti luate...atatea decizii de luat,acele privi imploratoare.Acum oare cum il inteleg.De asta este mai mereu morocanos...viata sau termenul mai exact "eternitatea" lui sunt cam meschine,pline de tristete.Poate si acest ajutor din partea ingerilor are un rol.Sa apara contrastul dintre lumina si intuneric,bunatate/ferocitate.Si totusi nu e corect.De ce eu?Nu vroiam sa renunt la viata mea de om.Imi placea asa cum eram...si totusi trebuia sa renunt la tot...Trebuia sa invat sa scot "ingerul" din mine...sa-l controlez si sa ajung regina peste acest taram.Si sa nu uitam sa supravietuiesc psihopatului care ma urmareste.
~Flashback~
           -Nu!!!Nu,nu si nu...imi pare rau dar va pierdeti timpul degeaba!tip la cei doi demoni.
            Aria se uita cu parere de rau la mine in timp ce Ian...ei bine fatza lui nu exprima nimic.O vad si pe Layla cum coboara,alarmata de tipetele mele.Intre timp isi face apartia si Chris.
            -Ei bine?A acceptat?intreaba Chris cu un zambet tamp.
            Si Aria si Layla il pocnesc peste ceafa,in timp ce aceasta intreaba alarmat ce a zis.Situatia ar fi fost chiar amuzanta daca nu eram pusa in aceasta situatie.Se lasa o liniste apasatoare.
            -Nu ai de ales!spune intr-un final Ian.
            -Nu mai spune...de ce mi-as risca viata pentru voi?Lasati-l pe Brian ala sa preia responsabilitatile daca voi nu puteti!Poate reuseste sa-l prinda si pe misteriosul psihopat,le raspuns in batjocura.
            Ian imi prinde mana intr-o stransoare de fier in timp ce incepe sa ma zguduie.
           -Asculta,printesa!Crezi ca mie imi convine sa te dadacesc de acum in colo?Ei bine nu!Dar in joc nu e doar viata ta ci si a intregii lumi,atat de aici cat si lumea ta.Daca aveam alte posibilitati le-as fi avut,crede-ma le-as fi pus in practica.Dar nu sunt!Asa ca nu te mai plange atat...
            Cuvintele lui imi raneau orgoliul.Stiam ca nu ma place si ca doar ma foloseste...dar era prea mult.Eram furioasa pe el,pe mine,pe toata lumea.Am vrut sa-mi trag mana din stransoarea lui,dar acesta nu ceda.Ma mai stranse inca o data,trupurile nostre apropiindu-se,in timp ce rasuflarea lui calda imi mangaia urechea:
            -Daca nu faci acest lucru,mama ta va muri!spuse pe un ton linistiti de parca anunta ca ii este foame.
            -Ce?!?nu nu se poate.Este singurul lucru de care nu se pot lega.
            Aria se apropie de noi.Se uita la mine calma in timp ce-mi explica:
            -Ai fost aleasa!Tu esti ultima sansa a acestor lumi.Si totusi mama ta a riscat transformandu-te in om.Tu esti ultima legatura a ei cu viata/eternitatea ei.Daca refuzi,ea va muri.
            M-am sprijinit de primul lucru care mi-a fost in cale,acesta fiind chiar Ian.Bratul lui drept se incolaci in jurul meu,in timp ce toata puterea ma parasea.De ce eu?Asta era singura intrebare pe care mi-o puneam.Eram fortata sa fac acest lucru...Atatea responsabilitati...puterea vine cu un pret.Si nu stiam daca sunt in stare sa-l platesc.Daca o dadeam in bara?Daca nu reuseam sa-mi descopar puterile?Daca ceilalti demoni ma vor uri...totul atarna de un fir de ata sau mai bine zis de mine.
             Trebuie sa o fac!Sa-i salvez pe toti...Ian,Aria,Chris,ceilalti demoni,oamenii toti contau pe mine mai mult sau mai putin.Si eu ce fac?Imi plang de mila?!?Nu!Trebuie sa lupt!Daca nu pentru ei macar pentru Layla si mama.Oh!Ma simteam asa prost acum...de ce ai facut acel pact?Desi stiam raspunsul:Din iubire.
            Am inceput sa percep in jurul meu sunete,voci...apoi totul s-a clarificat.Ii vedeam in fatza pe Aria,Chris si Layla.Se uitau speriati la mine,in timp ce vorbeau.Dar parca vorbeau mult prea tare si mult prea repede ca sa percep ceva.Un sunet ritmat mi-a acaparat atentia.Am inchis ochii in timp ce incercarm sa las la o parte vocile celorlalti.Imi era cunoscut sunetul.Un beculet mi s-a aprins...era o inima.Si nu inima oricui si a lui Ian.Am inceput sa-mi intru in simtiri din nou in timp ce imi dadeam seama ca un brat puternic era incolacit in jurul meu in timp ce capul se odihnea pe un piept puternic.Am deschis ochii,privind in jur.Stateam pe canapea in poala lui Ian.Toti ma priveau atenti..Am inceput sa ma zbat,incercand sa inteleg ce spun ceilalti.:
            -Ce face?intreba Aria.
            -E in stare de soc,raspunse mai calma Layla.Lasati-o sa asimileze informatiile.
            -Eu zic sa ii dam doua palme!Isi revine mai repede;glumetul de Chris.Din pacate(fericire pentru mine) el si-a primit doua palme.
            Am incetat sa ma zbat,in timp ce ma uitam urat la clovnul casei.Acesta se facu mic in scaun in timp ce evita sa ma priveasca.
            -Incetati sa va uitati la mine de parca as fi nebuna!am tipat la ei.
            Mi-am sprijinit din nou capul de umarul lui Ian.
            -Desi nu-mi place situatia,nu am de ales.Accept!
~End of flashback~
            Am incercat sa zambesc cat mai sincer:
           -Voi incerca sa fiu!am raspuns in timp ce imi puneam masca.Layla mi-a urmat exemplu.Ne-am mai privit o data,apoi ne-am indreptat spre usa.Presimt ca va fi o noapte destul de ciudata...

Layla

 

Allexis