Persoane interesate

miercuri, 29 februarie 2012

Capitolul 6(IanPov)


                                             Capitolul 6
                                          (      IanPov     )

         Stateam pe un fotoliu vechi, comod si moale din fata semineului si in ochii mei, negrii ca smoala, se oglindea flacara, care devora lemnele. Lumina lui, tinea intunericul din camera mare a castelului. De ce sa tina focul departe de mine, intunericul pe cand sunt chiar eu un fiu al întunericului? Rad in sinea mea. Ridic paharul de vin si îmi vad chipul. Nu mi se dadea mai mult de 18-19 de ani,dar eu insami eram la fel de vechi ca timpul.El nu era o unitatea de masura pentru mine.Cum ar putea fi???Sa masor eternitatea mea???Este doar o metafora a vietii.Dar ce reprezinta viata pentru mine?Eu reprezint unitatea de masura a timpului,a vietii.
          O inteleg de ce a ales sa traiasca printre muritori.Sa poata simti ce e acel concept numit viata.Sa traiasca si sa se simta libera.Fiecare secunda poate sa fie si ultima...sa astepte MOARTEA.Ce ironic!!!Cand eu insusi sunt MOARTEA.Daca ar muri in acest moment as putea sa-i aleg taramul unde ar trebui sa mearga???As putea?
           NU!Nu pot sa fac asa ceva.Am nevoie de ea si trebuie sa ma folosesc si de cele ma josnice metode daca voi ajunge sa fiu nevoit.Nu e vorba numai de ea.Nu e vorba numai de mine si nici de noi amandoi.E vorba de intreaga omenire.
Trebuie sa o aduc aici cu mine.Sa-mi fie alaturi si sa devina REGINA acestei lumi.Si eu trebuie sa fiu acela care sa-i fure visul,sa-i ceara sa devina din nou nemuritoare.
           Allexis...e ceva la ea care ma fascineaza.N-am mai vazut pe cine cu un asemenea caracter.Si acest lucru ma intriga.Pe deoparte ea ca persoana,pe de alta parte faptul ca inca ma gandesc la ea.E prima fata la care ma gandesc de cand a murit Katherine...
           Un scartait lung a strapuns linistea care predomina in camera.Desi stateam cu spatele stiam cine este.Cum as putea sa nu-mi dau seama?!?Desi era un demon,verisoara mea draga parea un balon roz de fericire si optimism.Desi eram verisori,eu o consideram sora mea.Si stiam ca si ea ma iubeste...
           -Si cum se simte viitoarea mea cumnatica???mi se adresa ea pe un ton jovial in timp ce se aseza pe unul din fotolii.
           -Bine,am raspuns incrutandu-ma si amitindu-mi vizita mea de la spital.Ma enerveaza asa de mult uneori...e proasta si desteapta in acelas timp.Desi are nevoie de sangele meu pentru a se vindeca continua sa refuze.Dar totusi asa slabita cum e isi forteaza destul norocul cu mine.Dar si-a dat seama ca am nevoie de ajutorul ei si acum profita de acest lucru...dar n-am mai putut continua ca am fost intrerupt de rasul ei care parca zguduia incaperea sau doar pe mine ma zgaria pe creieri.
           -Se pare ca ti-ai gasit nasul...zise ambitandu-se sa nu mai rada.Deci v-ati sarutat...tonul ei era conspirator.
           I-am aruncat o privire gen,,Cred ca glumesti" si m-am intors cu spatele la ea.Mi-am imaginat buzele ei...aveau o tenta rozalie si asa carnoase cum par;am observat ca atunci cand e stanjenita buzele ei tremura asemenea unor petale fragile in bataia vantului.Presupun ca gura ei e la fel de delicioasa precum miroase.Sangele acela fierbinte care circula neincetat si care miroase a iasomie,crin si levantica.Doar amitindu-mi si imi lasa gura apa.I-as atinge usor buza de jos cu degetul mare,as trasa o linie fina,iar privirea mea ar fi concentrata asupra ei.Ochii aceia care te duc pe culmi nestiute.Sunt atat de limpezi incat parca vezi prin ei.I-as putea citi emotia din acel moment,sfiala cu care ar incerca sa-si ascunda.Sunt atat de limpezi dar pastreaza atatea taine si mistere.Cred ca acest lucru ma atrage la ea.Faptul ca e misterioasa,dificila,temperamentala.I-as atinge suav barbia fortand-o sa ma priveasca si m-as apleca deasupra ei.Mi-as pierde mintile si m-as arunca asupra unui leu infometat asupra buzelor ei ca sa le devorez...


             -Hei,Romeo...nu mai visa cu ochii deschisi!!!rase Aria de mine.
             -Nu visam la nimeni,i-am raspuns destul de iritat.
             -Desigur,si eu sunt Maica Tereza!nici macar nu incerca sa-si mascheze batjocora.
          M-am limitat doar sa ma uit urat la ea.Pana la urma avea dreptate.Ma simteam jenat.Cum am putut sa ma gandesc la asa ceva?Singura si unica mea iubire a fost,este si va fi Katherin.
           Ca o furtuna,Chriss intra in camera.Parul lui era ravasit ca si cand ar fi alergat.Ochii lui maronii pareau impaienjeniti de griji,nervozitate si frica.
            -Sti s-a inventat ciocanitul,ii spuse Aria iritata.
           El a ignorat-o si s-a concentrat asupra mea.Parca cauta ceva.Dupa cateva secunde,rasufla parca usurat.
           -Unde ai fost pana acum?ma intreba incercand sa-si traga suflu.
           -Aici.De ce?S-a intamplat ceva?deja ma ingrijora.Imi ascundea ceva si sper sa nu aiba legatura cu ce cred eu.
           -Nimic...imi evita privirea.
           S-a intors spre Aria si am vazut ca a intrebat-o ceva.Ea s-a uitat o secunda la mine,apoi a dat din cap in nestire.El i-a intins un biletel.Deja situatia devenea enervanta.Mai eram si eu incapere.Deodata privirea Ariei se schimba.Era socata si ingrijorata.Se uita intrebator la Chriss iar acesta doar ridica din umeri.Aceasta se mai uita o data la mine,dar privirea ei era plina de frica.A inghitit in sec apoi amandoi s-au ridicat si au dat sa iasa din camera.
           -Voi doi unde credeti ca plecati???am intrebat nervos.
           -Pai vezi,am...incepusera sa se balbaie.
           Astia doi imi ascundeau ceva.Si ceva grav,dupa cum se vedea.Lor le era frica ca am sa ma enervez,dar nu vad ca deja sunt nervos?Intr-o secunda eram in fata Ariei,smulgandu-i biletul din mana.A dat sa protesteze dar printr-o privire am redus-o la tacere.Am deschis hartia si imediat am recunoscut scrisul.Era al LUI.Am ramas pur si simplu mut cand am vazut ce continea hartia.Cum e posibil?S-a dus din nou dupa ea?Si a mai si sarutat-o???Eu decat imi imaginez acest lucru si el deja a trecut la fapte!Trupul imi tremura de nervi.Simteam cum clocoteste si din secunda in secunda va exploda.Trebuie sa o aduc cat mai repede aici...trebuie sa fie alaturi de mine...


presupun ca acest capitol nu e acel ceva la care v-ati asteptat...stiu se putea si mai bine...voi incerca ca urmatorul capitol sa fie mai bun:D:D:D sa speram ca urmatorul capitol va fi cand Ian trece la fapte;p
           

duminică, 26 februarie 2012

Concurs Leda-Frenezia

Un nou concurs...o noua carte de castigat.Magia cartilor organizeaza un concurs in care puteti castiga cartea "FRENEZIA-FRANCESCA LIA BLOCK".Cerintele sunt simple.Va puteti inscrie pana pe data de 3 martie.Inscrieti-va aici!!!

vineri, 24 februarie 2012

Concurs Libris!!!

Am gasit un concurs super dragut...poti castiga orice carte in valoare de 40lei.Convenabil,nu???Intrati si voi...
aici
Deadline:10 martie.

Concurs de Dragobete:X

Cu ocazia zilei de Dragobete,Simona a organizat un nou concurs...sper ca vor participa cat mai multi deoarece premile sunt chiar grozave...;) aici
O sa incerc si eu sa particip cu toate ca e pentru prima data.

marți, 21 februarie 2012

Capitolul 5-este cadou cu ocazia zilei mele de nastere;)


                                  Capitolul 5
                                  (LaylaPov)

            Eram ingrijorata.Stiam ca acel demon va mai veni dupa ea.Ce se va intampla atunci?Am avut o data noroc,dar oare a doua oara o sa mai fim asa norocoase?De ce o urmarea???
            Din cate am vazut i-a starnit interesul...vroia sa o faca Regina Intunericului sau ceva de genu...si totusi tot vrea s-o raneasca.Trebuia sa fac ceva!!!
            -Ai de gand sa te opresti?Sau vrei sa ajungi la parter,se auzi o voce ironica.
           M-am intors cu fata catre usa si l-am vazut.Prietenul lui Ian,Chris.Era inalt,bine facut.Parul lui zburlit,de culoarea caramelului se incadra perfect cu acei ochi caprui.Pareau uneori asa calzi acei ochi.Te captivau...simteai ca te pierzi,in doua oceane de culoarea pamantului.Exprimau multe stari:de la fericire,extaz,senzualitate,la ferocitate,duritate,cruzime.Si totusi nu ma mira...doar nu poate sa-si renege adevarata natura.
            -Da,vreau sa ajung la parter si nu stiu cum!i-am intors-o sarcastic.
Chris


           In ultimile doua zile ne certasem in continuu.Nu ne suportam...dar trebuia sa-l accept deoarece Ian a fost acela care a salvat-o pe Lexy.Ea imi este ca o sora,sau poate mai mult de cat atat.A fost singura care m-a acceptat asa cum sunt...singura care mi-a aratat ca exista lumina pana si in cea mai intunecoasa noapte.Ea m-a salvat...de mine.M-a salvat din ghearele mortii.De atunci se crease ca o legatura intre noi....
            -Mai esti printre noi vrajitoareo???intreba tampitul.
            -Mda...ma duc sa ma antrenez.Trebuie s-o ajut pe Lexy.
            -Lexy???
            -Vine de Allexis,duh.Asa i-am zis din ziua...am lasat capul in pamant.Din ziua in care ne-am cunoscut,i-am raspuns incercand sa ocolesc subiectul.Asa ca daca ma scuzi,am plecat.
           Am iesit grabita din spital indreptandu-ma spre padure.L-am simtit undeva in spatele meu,dar l-am ignorat.Poate va pleca???Da'de unde?Neghiobul se tinea dupa mine.M-am intors cu fata catre el,adoptand o pozitie defensiva.
           -Ce?l-am intrebat pe un ton cat mai calm,dar simtea cum clocotesc de nervi.
           -Am venit sa vad cum iti dai foc la par,zise afisand un zambet superior.Plus ca,sunt si dadaca ta.Am primit instructiuni atata timp cat prietena ta e in spital tu esti in grija mea,zise ranjind ca prostul.
           -Sa fiu singura cu un demon,e o chestie foarte sigura,i-am trantit-o ironic.
           -Hey,spuse in timp ce ridica mainile in semn de pace si se incrunta,eu sunt cel in pericol.Daca nu uitam tu esti maniaca care nu se poate controla.Esti un pericol public...
           Am inghetat.Simteam ca nu mai pot respira.Timpul parca nu se mai scurgea.Vantul adia putin,jucandu-se gingas cu parul meu.Era liniste.Nici un zgomot.L-am vazut incordandu-se asteptand reactia mea.Am inchis ochii,lasandu-ma invaluita in amintiri...
           Imi amintesc chipul indurerat al baiatului.Statea in genunchi,inconvrigat cu manile in jurul gatului.Pielea prindea usor o tenta vanata.Firele de par rebele acum erau lipite de fata.Fruntea era incretita de durere si buzele pareau doar doua foi de hartie din care ieseau niste gafaituri.
Il presam...plamanii lui nu mai rezistau la o asemenea presiune.Vroiam ca el sa sufere.Si totusi nu era suficient.Cu ajutorul unei incantetii totul in jurul lui a luat foc.Vroiam ca focul sa se impleteasca cu pielea sa devina una si aceeasi;Vroiam sa implore iertare,indurare,sa sufere...doua maini fierbinti le prinsera pe ale mele.Am ridicat privirea si am vazut un chip indurerat.Era Lexy...

           -Hey!!!Esti bine???De ce plangi???
           I-am simtit mana pe unul dintre obraji.Pielea era catifelata,mangainu-mi parca obrazul.Atunci am realizat ca obrajii mei erau umezi datorita lacrimilor.Am vazut cum ia o lacrima si o duce la buzele lui.Atunci privirea lui se pierdu parca in timp si in spatiu.Ochii lui pulsau in valuri de furie si totodata era acolo si tristete.Acea culoare maronie putea fi asemanata cu pamantul;parca un cutremur despica acest pamant,scotand la iveala o groapa a pieirii,o capcana mortala in care vei cadea si nu te vei mai putea ridica.Simteam cum intunericul pune stapanire pe mine.Am inchis ochi lasandu-ma prada hipnozei ce ma acaparase.
            Auzeam parca o viora ce-si spunea printre suspine ultimile note...Simteam vantul care-mi taia pana in adancul inimii.Un ultim strigat al viorii se auzi,parca spargand totul asemenea unei oglinzi.Ma simteam rupta,bucata cu bucata si aruncata in neantul cel rece.Simteam cioburile cazand;fiecare ciob era ca un strigat de durere.Un strigat de durere care era al meu,fiecare ciob reprezetand o picatura din licoarea durerii mele.O licoare amara de dulce.Era prea dulce din cauza tuturor ce au crezut ca ranindu-ma,ar putea opri demonul din mine.Asta o face amara...pentru judeci inainte sa te gandeti.Simteam cum picaturile de transpiratie formau un joc cu frigul resimtit acum...am simtit cum incep sa cad.Eram pierduta...
            Ceva mi-a cuprins corpul ca intr-o capcana.Capul meu se odihnea de ceva tare,solid.Un miros mirific mi-a acaparat simtul olfactiv.Fortele ma lasau,picioarele cedau si totusi ma simteam bine.Ceva fiebinte mi-a gadilat urechea,acompaniat de un oftat greu.Am deschis ochii.La cativa centimetrii de fata mea statea Chriss.Fata lui era inexpresiva.Mi-am dat seama ca bratele lui erau cele ce imi sustineau corpul.M-am desprins cu greu din imbratisarea lui,dandu-ma in spate doi pasi.Corpul parca cantarea o tona,iar respiratia mi-era greoaie.
           -Cum ai facut asta?ma intreba el confuz.
           -Cum am facut ce???
           -Cum de te-ai legat la aura mea?Adica ti-ai dat seama de puterea mea si ai facut-o intentionat,nu?
            Eram deja foarte obosita si nu aveam chef de bazaconiile lui.M-am sprijinit cu spatele de un copac si am alunecat pana am simtit pamantul sub fundul meu.Am inchis ochii,in timp ce-mi strangeam genunchi la piept.Am oftat.
           -Vrei sa vorbesti si pe limba mea?l-am intrebat pe un ton moale.
           -Trebuia sa-mi imaginez...Ai facut-o din greseala,raspunse pe un ton soptit.
          L-am auzit apropiindu-se de mine,coborandu-se la nivelul meu.Am ridicat privirea intalnindu-i cele doua oceane pline de sentimente contradictorii.Mi-a dat o suvita de par dupa ureche in timp ce mi se adresa:
          -Puterea mea consta in cititul starilor de spirit.Atunci cand ti-am atins lacrimile am simtit o durere pulsand prin tine si apoi niste imagini din trecutul tau mi-au aparut.Uneori pot sa vad cauza care iti determina acea stare si chiar pot ajunge pana a citi trecutul.Dar dintr-o data tu te-ai legat la aura mea,la puterea mea;si astfel ti-am creat ca o iluzie provenind din sentimentele mele si ale tale.Imi pare rau!!!sfarsi el evitandu-mi privirea.
         -Deci,tot ce am simtit atunci,intunericul,vioara...tot era o iluzie?
         -Da!!!Dar e si vina ta vrajitoareo,zise pe un ton suparacios,dar puteam simti amuzamentul.
           Bineinteles ca nu poate sta nici cinci minute fara a nu ma enerva.Iata-l pe vechiul Chris.
          -Sa sti ca am un nume,tampitule.Layla!!!am zis in timp ce ma ridicam.
          -Sa insulti un demon nu e o miscare prea inteleapta,imi raspunse pe un ton jucaus.
          -Da,da!!!Cum zici tu...
          Am vrut sa continui dar o durere mi-a strafulgerat pieptul.Aerul parca imi ramasese blocat in piept.Stiam aceasta durere.O aveam mereu atunci cand Lexy era in pericol;acest sentiment de sufocare il aveam de cand ma salvasem,ramasesem oarecum legata de ea.
          Am inceput sa fug catre spital.Il auzeam vag pe Chris cum ma striga,dar l-am ignorat...
***
(AllexisPov)
            Priveam tavanul.Aceasta activitate cred ca o fac de mai bine de 3 ore.Devenea deja enervant.Era liniste;parca prea liniste.Genul de liniste dinaintea furtunii.Poate ca m-am uitat prea mult la filme.Oare ce face Layla?E plecata de ceva vreme.Sper ca e bine.
            Gandul mi-a zburat la Ian.Nu stiu de ce,dar ma intrebam ce face.Astazi am refuzat tot sangele adus de doctor.Stiam ca tot de la el era.Oare era nervos pentru ca am refuzat?Dar nu vreau ajutor de la el,mai ales ca acum mi-a confirmat teoria.Ma ajuta doar pentru ca are nevoie de mine.
            Am coborat din pat cu gandul sa chem o asistenta,dar am observat ca geamul e deschis.Draperiile fluturau usor in bataia vantului.Ciudat,parca geamul era inchis.M-am dus in fata acestuia pentru a-l inchide.Am incercat sa-l trag in jos,dar el parca se opunea miscarii mele.Ce naiba???Am mai incercat inca o data dar acelasi rezultat!M-am enervat.Mi-am pus toata forta,reusind pana la urma sa-l trantesc.Geamul a vibrat parca stand dintr-un momet in altul sa se sparga.Am privit maiastra luna care trona pe inalta bolta cereasca alaturi micutele ajutoare,stelele.
          In camera era intuneric,incaparerea fiind luminata doar de o mica lampa de pe noptiera de langa patul meu.M-am intors cu fata catre usa in timp ce-mi sprijineam capul de fereastra.Am ridicat capul spre tavan.Acesta era impanzit de umbre.Una mi-a atras atentia.Era mare si mai intunecata;dar lucru cel mai straniu era ca se misca.Avand in vedere ca eu sunt singura in camera si ca stau si nemiscata,asta inseamna ca nu sunt singura.Sangele mi-a inghetat in vene.Il simteam.Era aproape...
           Am zbughit-o spre usa.Dar cand sa ating clanta m-am oprit.Era in spatele meu.Respiratia lui fierbinte imi incalzea ceafa.Mana lui imi atinse delicat parul,dandu-l pe tot pe umarul drept.Vroiam sa fug,dar era ceva ce ma tinea pe loc.Dar nu era ca si cum el ma tinea pe mine pe loc.Ceva in interiorul meu nu ma lasa sa fug.
           -Buna papusa!!!De mult nu ne-am mai vazut...vocea lui rasuna puternic parca zdruncinand camera.Si totusi era amestecata amuzament si senzualitate.
           I-am simtit buzele croindu-si drum pe gatul meu inghetat.Buzele erau calde si posesive.Planta un mic sarut pe gat;cobori un pic mai jos,dandu-mi la o parte breteaua rochiei.Mai plasa un alt sarut,apoi l-am simtit cum m-a intors cu fata catre el.Trupul meu tremura sub atingerile lui,iar in stomac se formase un gol.
            Ca si data trecuta fata lui era acoperita.Nu puteam distinge nici o trasatura.
            -Data viitoare cand ne vom intalni va fi altfel;vocea lui era mai domoale.Stiu ca vei supravietui,am tresarit in timp ce vorbea.Imi pare rau ca trebuie sa incerc sa te omor,spuse in timp ce-mi atinse buzele,dar trebuie sa vad daca treci toate testele.Mana lui imi ridica barbia.Doar vei deveni o REGINA a INTUNERICULUI,termina razand.Ca sa-ti usurezi treaba,ai face bine sa nu-l asculti pe EL;o spusese cu ura si stiam la cine se refera...la Ian.Sa nu-l ajuti;o zisese brutal,tracandu-ma deodata in bratele lui.


          Si s-a intamplat inevitabilul.Buzele lui le atinsera pe ale mele cu violenta.Era asemenea unui animal infomentat;se infrupta fara mila secandu-ma de toata energia.Eram confuza.De ce ma saruta?Ii simteam furia pe care o revarsa.Corpul meu reactiona parca l-a comanda.Buzele noastre au inceput un duel.Mainile se odihneau pe pieptul lui.Era ca si cum din mine izvora ceva.Eram precum gheata care acum a prins viata.Acolo in interior ceva crestea.Se bucura de toata aceasta ferocitate emanata;de tot acest pericol.Era ca si cum o noua eu aparea din coltul cel mai intunecat al inimii mele...
           Cand am ramas fara aer,m-am dat un pas in spate,lipindu-mi spatele de usa.Rasuflam cu greutate,in timp ce camera incepea sa se invarta cu mine.Privirea mea a cazut pe patul in care statusem internata aceste zile,iar amintirile au inceput sa izvorasca.Fuga,panica,furia,durerea,confuzia tot cea ce s-a intamplat.Si totul din cauza lui.Focul din interiorul meu incepea sa se stinga,dar in locul lui se nastea altceva.Inversunarea puse stapanire pe mine.
          -E numai vina ta!!!Din cauza ta sunt aici.Niciodata nu voi fi REGINA TA!!!am zbierat la el.
          Am deschis usa shi am luat-o la fuga pe culoarul cel lung si intunecos.Grozav,nu era nimeni la acest etaj.Eu si norocul meu.M-am oprit din alergat pentru ca era deja prea intuneric ca sa mai vad ceva.Bajbaiam ca o nebuna pe intuneric in cautarea iesirii din spital.
          Cumva,nu stiu cum,am reusit sa ies din spital.Cand am pasit afara din spital,un zgomot puternic s-a auzit din spatele meu.Din umbrele tenebre ale noptii,doua creaturi au aparut.Erau foarte inalti,cu o configuratie solida;o privire inghetata si cu cate un zambet plin de ura.Aura lor era neagra incarcata cu ura si furie.
           Am luat-o la fuga in directia opusa.In acel moment cerul se intuneca si un fulger imi taie calea.O ploaia torentiala se porni fiind acompaniata de tunete si fulgere.Picioarele mele goale scoteau diferite sunete pe asfaltul cel ud.Vantul puternic trimitea sageti usturatoare pe pielea mea rece.Eram speriata.Nu stiam unde sa ma duc,ce sa fac,cui sa cer ajutor.Cam atat cu viata Allexey Evans.
           Deja eram foarte obosita;ultima lupta ma secase de energie...si mai refuzasem si sangele lui...Am simtit cum un brat puternic imi prinde umarul,reusind sa ma intoarca 180 de grade.In fata mea era unul din cei doi demoni.M-a prins puternic de brat,dar in acel moment i-am plasat un genunghi in stomac.O injuratura i-a scapat printre buze.Mi-a dat o palma facandu-ma sa-mi pierd pentru cateva secunde echilibrul.M-am uitat doua secunde la el in timp ce incercam sa-mi regasesc echilibrul;am avantat asupra lui si fiind ca l-am luat prin surprindere ar reusit sa-i dau un pumn in gura.Inca nauc s-a dat un pas in spate i-am mai dat inca un picior in stomac.Din pacate mi-a prins piciorul,invartindu-ma m-a aruncat in trunchiul uni copac.
         Genunghii mei se odihneau pe cimentul rece si aspru.Ochii ii tineam inchisi in timp ce din ei izvorau lacrimi care curgeau pe obraji si se amesteau cu sangele de pe fata.Nu mai aveam nici o speranta.Gata!Asta a fost!Astept doar sa ma omoare.Incercam sa-mi inabus plansul dar tot imi mai scapa cat un scancet ori din cauza fricii,ori al durerii.Mana mea atingea asfaltul in cautarea echilibrului.Asfaltul era mai aspru ca niciodata sub atingerea mainii mele.Apoi am simtit ceva lucios.Era micut si lucios.
         Am deschis incet ochii si am vazut ca era un biletel.Am ridicat privirea pentru a-l cauta pe demon,dar nimic.Parca intrase in pamant.Cu mainile tremurande am deschis biletelul.Pe hartia alba si lucioasa,niste litere mici usor inclinate spre stanga formau un scris caligrafic.Mi-au trebuit cateva secunde sa procesez informatia:
,,Papusa,te doresc atat de mult pe cat de mult iti doresc deliciousl tau sange.Asa ca nu stiu ce parte din mine va castiga.Pazeste-ti spatele ca nu se stie cand iti voi mai face vreo vizita.Ai grija in ce tabara joci...
Pana cand ne vom revedea.
                                                          REGELE TAU.
p.s.:Sti sa saruti foarte bine..."



*sper ca v-a placut...urmatorul capitol nu stiu cand il postez...am cateva probleme si s-ar putea sa lipsesc cateva zile;sper ca doar v-am captat atentia si v-am facut curiosi:D

joi, 16 februarie 2012

Leapsa

Leapsa

Multumesc mult Nyx!!!Poate sa o ia cine doreste.

5 lucruri/persoane care te scot din sarite:
-persoanele bagaciose
-cei care ma judeca fara motiv
-cei ce trag cu urechea
-profa de engleza(iubeam in generala aceasta materie,insa acum...)
-perioadele cand temperaturile sunt foarte scazute

5 lucruri/persoane care te calmeaza cand esti nervos/suparat:
-cititul (carti de dragoste,SF,aventura)
-scrisul(nu lectii)
-prietena mea cea mai buna
-sa dansez si sa cant(desi n-am voce)
-marea

5 motive pentru care iti place iarna:
-zapada
-bataia cu zapada
-ingerii de zapada
-craciunul si anul nou
-vacanta de iarna

5 motive pentru care vrei, totusi, sa vina vara:
-vacanta mult asteptata
-faptul ca e foarte cald
-merg la mare
-fara teme
-pot sa fac ce vreau fara sa ma gandesc ca maine as avea scoala

5 lucruri pe care le-ai invatat de la prietenii tai:
-nu tot ce zboara se mananca
-suntem ceea ce iubim
-invata din greselile tale si ale celorlalti
-speranta ultima moare
-nu te poti baza pe oricine

marți, 14 februarie 2012

Capitolul 4


(capitolul e un pic cam plictisitor)
                                      Capitolul 4
                                     (AllexisPov)

             Incercam sa deslusesc ceva din patura aceea de alb,dar nimic.Unde eram?Cum am ajuns aici?Si cel mai important:De ce ma simt de parca m-a calcat trenul?Ameteala era singurul lucru pe care il percepeam.Tavanul se invartea,dandu-mi o stare de invalmaseala in stomac.Am reusit sa inclin putin capul spre dreapta.Am reusit sa disting un aparat ca scotea mici bipaituri.Din aparat veneau mici tuburoare spre corpul meu.Cu greau am reusit sa inclin capul in jos si cea ce am vazut mi-a intors stomacul pe dos.In bratele mele erau infipte numai ace.Nu eram o mare fana a injectiilor,ca sa fiu sincera.
            Cu greu am reusit sa-mi rotesc capul in partea stanga.Era ceva acolo agatata o chestie rosie.Am privit mai atent si mi-am dat seama.O doamne!!!Era o punga mare cu sange.Era sangele LUI?Brusc ma simteam dezgustata.Pe deasupra ca ma ura,si cred ca mai avea putin si ma si omora in vis,acum trebuia sa-i suport si sangele???
            Am auzit usa deschizandu-se.Pe usa intrase un domn inalt,blond,imbracat intr-un halat alb,umat de Layla.Cand ma vazu,aproape ca ma storcosi in imbratisarea ei.
            -Ce bine imi pare ca esti teafara!!!
            -La...Lay...Layla ma stor...cesti!am reusit sa spun.
            -Ce ma bucur ca esti in viata!exclama ea plangand.
            -M-au intors mortii din drum zicand ca inca nu sunt pregatiti pentru o nebuna ca mine!am incercat sa rad,dar m-am inecat.
            -Cum va mai simtiti?se facu auzita vocea doctorului.
            -Calcata de tren...
            -Acum sunteti sub efectul mai multor calmante.Mai vin si mai tarziu.Sper sa va simtiti mai bine.
            Si cu asta doctorul disparu pe culoarul cel lung.Am observat ca Layla nu mai avea rani vizibile.Am vrut s-o intreb in legatura cu ele,dar ea mi-a zis ca se duce sa-mi ea ceva de mancare.E mai bine asa,pentru ca acum am alte probleme pe cap.Pe tot parcursul discutiei anterioare am simtit un sentiment de nervozitate si ura.As fi vrut sa-l pocnesc pe...O grozav nici numele nu i-l stiam.Nu vreau SANGELE LUI.Am inceput sa-l injur.Poate ca mama nu ar fi fost de acord cu acest limbaj,dar ea nu-i aici.Ea era regina in clanul nostru asa ca nu putea fi cu ochii pe mine.Si in plus nu ma las eu calcata nu stiu ce paispe din carti.
             -Cretinul!Cine dracului te crezi?Enervant,Suparator Demon.... bolboroseam eu in timp ce vroiam sa scot acul din brat.
             O mana puternica o opri pe a mea.Am inghetat.Palma lui era fina ca de obicei.Imi trimitea mici scantei,care aveau ca rezultat diferite socuri in stomac.Pielea ma ardea,in locul in care ma atingea.Nu trebuia sa-l privesc ca sa stiu cine e.Am inchis ochii sperand ca va pleca.
             De ce venise?Ce vroia de la mine?Si cel mai important de ce ma salvase?Pana la urma si El era un demon.Ma simteam confuza,nervoasa si foarte obosita.Vroiam sa plece,dar vroiam sa-i cer niste explicatii.
             Am ramas cu ochii inchisi asteptand sa faca el urmatoarea miscare.Am simtit cum mi-a indepartat de pe ac,lasand-o sa se odihneasca pe suprafata patului.L-am auzit soptindu-mi sa-mi deschid ochii.Nu l-am ascultat.Nu vroiam sa dau piept cu realitatea.Ma simteam atat de slaba in comparatie cu aceasta situatie.Ce se va intampla in continuare?Il mai aveam si pe demonul care m-a atacat pe cap.Daca se va intoarce,o sa mai acelasi noroc?Si ce se va intampla cu Layla?Deja o bagasem in toata aceasta problema.Nu merita sa sufere.
             Am simtit cum lacrimile imi cadeau lin pe obraji.Nu vroiam sa plang,dar ma simteam asa neajutorata.Imi era frica.O atingere fina pe obraz,o rasuflare fierbinte,m-a adus la realitate,amintindu-mi ca nu sunt singura.Un oftat lung s-a auzit,spargand parca in cioburi linitea apasatoare.
            -Deschide ochii...se auzi o soapta care gandila auzul.

Ian stand in fata ei-in spatele lui ar trebui sa fi un perete alb

            Cand i-am deschis,privirea mea s-a intersectat cu a lui.Fata lui era inexpresiva si totusi ochii aveau o poveste a lor.Exprimau mai multe sentimente o data:tristete,suferinta,nervozitate,indoiala,dorinta,nerbdare.Am observat ca el se asezase pe pat langa mine,iar corpurile noastre erau aproape lipite.Dar stiam ce e el cu adevarat.Era un demon si desi m-a salvat inca imi poate face mult rau.M-am dat mai in spate lipindu-ma de tablia patului si l-am fixat cu o privire dura.
            -Uite stiu ca esti suparata...
            Deja simteam cum furia ma acapareaza.Stie ca sunt suparata?Ce stie el de fapt despre mine?Si de ce i-ar pasa?De ce?
             -E numai vina ta!l-am intrerupt eu nepoliticos.De cand ai aparut tu,mi se intampla numai lucruri rele.De ce as vrea sangele tau?De ce ma ajuti?Esti numai un demon infumurat care crede ca va obtine ceva cu asta.
             Tipam.Deja mi se parea ca era prea mult.Trebuia sa aflu de fapt ce vroia de la mine.Am vrut sa daram punga cu sange,dar m-a oprit.Am incercat sa ma smucesc,dar fara folos.Privirea lui ma ingrozea.Ochii lui negrii mocneau a furie.Am putut simti partea lui demonica...
              Deoadata el statea deasupra mea.Mainilea salea era deoparte si de alta a corpului meu...privirea lui o incatusase pe a mea.Trupul lui emana o caldura impletita cu acel miros divin;intre corpurile noastre se formase parca un camp de electricitate format de furia si nerabdarea ce razbatea din trupurile noastre.
             -Nu iti mai forta norocul cu mine...marai el.
             -Nu o sa-mi faci rau...ai nevoie de mine nu-i asa?i-am zis provocandu-l.(De fapt incercam sa ma conving pe mine.Simtea ca nu poate sa ma omoare.Ceva imi zicea acest lucru).Altfel nu m-ar mai fi salvat,nu?(Sau ar putea sa ma omoare?Totusi e un demon..).
             Se pare ca afirmatia mea l-a luat si pe el prin surprindere.Pentru o secunda l-am vazut cum a inghetat.S-a ridicat incet de pe mine inca buimac.Ha!!!Se pare ca poti lua prin surprindere un demon.
             -Altfel,de ce te-ai comporta asa frumos cu mine?am continuat incercand sa aflu niste raspunsuri.De ce ai face-o?
             Mi-am apropiat fata de a lui.Incercam sa il intimidez si speram ca reusesc.Nici unul nu rupea contactul vizual.Ochii lui exprimau furie,tristete,dar si amuzament.O!!!Acum il si amuz,imi zic ironic.Astfel am rupt contactl vizual.
             A coborat din pat indreptandu-se spre usa.Apoi s-a intors sper mine si mi-a spus pe un ton jos:
             -Ai dreptate!!!Am nevoie de ajutorul tau...
             -Raspunsul meu e NU!!!am raspuns contrariata.
             -Mai vedem noi,contracara sigur pe el.
             S-a intors si a pornit spre usa.Cand sa treaca pragul usii l-am oprit.L-am intrebat primul lucru care mi-a trecut prin minte:
             -Imi poti spune numele tau?
             -Ian...se auzi ca o soapta si el se risipi ca negura in noapte...