Persoane interesate

miercuri, 29 februarie 2012

Capitolul 6(IanPov)


                                             Capitolul 6
                                          (      IanPov     )

         Stateam pe un fotoliu vechi, comod si moale din fata semineului si in ochii mei, negrii ca smoala, se oglindea flacara, care devora lemnele. Lumina lui, tinea intunericul din camera mare a castelului. De ce sa tina focul departe de mine, intunericul pe cand sunt chiar eu un fiu al întunericului? Rad in sinea mea. Ridic paharul de vin si îmi vad chipul. Nu mi se dadea mai mult de 18-19 de ani,dar eu insami eram la fel de vechi ca timpul.El nu era o unitatea de masura pentru mine.Cum ar putea fi???Sa masor eternitatea mea???Este doar o metafora a vietii.Dar ce reprezinta viata pentru mine?Eu reprezint unitatea de masura a timpului,a vietii.
          O inteleg de ce a ales sa traiasca printre muritori.Sa poata simti ce e acel concept numit viata.Sa traiasca si sa se simta libera.Fiecare secunda poate sa fie si ultima...sa astepte MOARTEA.Ce ironic!!!Cand eu insusi sunt MOARTEA.Daca ar muri in acest moment as putea sa-i aleg taramul unde ar trebui sa mearga???As putea?
           NU!Nu pot sa fac asa ceva.Am nevoie de ea si trebuie sa ma folosesc si de cele ma josnice metode daca voi ajunge sa fiu nevoit.Nu e vorba numai de ea.Nu e vorba numai de mine si nici de noi amandoi.E vorba de intreaga omenire.
Trebuie sa o aduc aici cu mine.Sa-mi fie alaturi si sa devina REGINA acestei lumi.Si eu trebuie sa fiu acela care sa-i fure visul,sa-i ceara sa devina din nou nemuritoare.
           Allexis...e ceva la ea care ma fascineaza.N-am mai vazut pe cine cu un asemenea caracter.Si acest lucru ma intriga.Pe deoparte ea ca persoana,pe de alta parte faptul ca inca ma gandesc la ea.E prima fata la care ma gandesc de cand a murit Katherine...
           Un scartait lung a strapuns linistea care predomina in camera.Desi stateam cu spatele stiam cine este.Cum as putea sa nu-mi dau seama?!?Desi era un demon,verisoara mea draga parea un balon roz de fericire si optimism.Desi eram verisori,eu o consideram sora mea.Si stiam ca si ea ma iubeste...
           -Si cum se simte viitoarea mea cumnatica???mi se adresa ea pe un ton jovial in timp ce se aseza pe unul din fotolii.
           -Bine,am raspuns incrutandu-ma si amitindu-mi vizita mea de la spital.Ma enerveaza asa de mult uneori...e proasta si desteapta in acelas timp.Desi are nevoie de sangele meu pentru a se vindeca continua sa refuze.Dar totusi asa slabita cum e isi forteaza destul norocul cu mine.Dar si-a dat seama ca am nevoie de ajutorul ei si acum profita de acest lucru...dar n-am mai putut continua ca am fost intrerupt de rasul ei care parca zguduia incaperea sau doar pe mine ma zgaria pe creieri.
           -Se pare ca ti-ai gasit nasul...zise ambitandu-se sa nu mai rada.Deci v-ati sarutat...tonul ei era conspirator.
           I-am aruncat o privire gen,,Cred ca glumesti" si m-am intors cu spatele la ea.Mi-am imaginat buzele ei...aveau o tenta rozalie si asa carnoase cum par;am observat ca atunci cand e stanjenita buzele ei tremura asemenea unor petale fragile in bataia vantului.Presupun ca gura ei e la fel de delicioasa precum miroase.Sangele acela fierbinte care circula neincetat si care miroase a iasomie,crin si levantica.Doar amitindu-mi si imi lasa gura apa.I-as atinge usor buza de jos cu degetul mare,as trasa o linie fina,iar privirea mea ar fi concentrata asupra ei.Ochii aceia care te duc pe culmi nestiute.Sunt atat de limpezi incat parca vezi prin ei.I-as putea citi emotia din acel moment,sfiala cu care ar incerca sa-si ascunda.Sunt atat de limpezi dar pastreaza atatea taine si mistere.Cred ca acest lucru ma atrage la ea.Faptul ca e misterioasa,dificila,temperamentala.I-as atinge suav barbia fortand-o sa ma priveasca si m-as apleca deasupra ei.Mi-as pierde mintile si m-as arunca asupra unui leu infometat asupra buzelor ei ca sa le devorez...


             -Hei,Romeo...nu mai visa cu ochii deschisi!!!rase Aria de mine.
             -Nu visam la nimeni,i-am raspuns destul de iritat.
             -Desigur,si eu sunt Maica Tereza!nici macar nu incerca sa-si mascheze batjocora.
          M-am limitat doar sa ma uit urat la ea.Pana la urma avea dreptate.Ma simteam jenat.Cum am putut sa ma gandesc la asa ceva?Singura si unica mea iubire a fost,este si va fi Katherin.
           Ca o furtuna,Chriss intra in camera.Parul lui era ravasit ca si cand ar fi alergat.Ochii lui maronii pareau impaienjeniti de griji,nervozitate si frica.
            -Sti s-a inventat ciocanitul,ii spuse Aria iritata.
           El a ignorat-o si s-a concentrat asupra mea.Parca cauta ceva.Dupa cateva secunde,rasufla parca usurat.
           -Unde ai fost pana acum?ma intreba incercand sa-si traga suflu.
           -Aici.De ce?S-a intamplat ceva?deja ma ingrijora.Imi ascundea ceva si sper sa nu aiba legatura cu ce cred eu.
           -Nimic...imi evita privirea.
           S-a intors spre Aria si am vazut ca a intrebat-o ceva.Ea s-a uitat o secunda la mine,apoi a dat din cap in nestire.El i-a intins un biletel.Deja situatia devenea enervanta.Mai eram si eu incapere.Deodata privirea Ariei se schimba.Era socata si ingrijorata.Se uita intrebator la Chriss iar acesta doar ridica din umeri.Aceasta se mai uita o data la mine,dar privirea ei era plina de frica.A inghitit in sec apoi amandoi s-au ridicat si au dat sa iasa din camera.
           -Voi doi unde credeti ca plecati???am intrebat nervos.
           -Pai vezi,am...incepusera sa se balbaie.
           Astia doi imi ascundeau ceva.Si ceva grav,dupa cum se vedea.Lor le era frica ca am sa ma enervez,dar nu vad ca deja sunt nervos?Intr-o secunda eram in fata Ariei,smulgandu-i biletul din mana.A dat sa protesteze dar printr-o privire am redus-o la tacere.Am deschis hartia si imediat am recunoscut scrisul.Era al LUI.Am ramas pur si simplu mut cand am vazut ce continea hartia.Cum e posibil?S-a dus din nou dupa ea?Si a mai si sarutat-o???Eu decat imi imaginez acest lucru si el deja a trecut la fapte!Trupul imi tremura de nervi.Simteam cum clocoteste si din secunda in secunda va exploda.Trebuie sa o aduc cat mai repede aici...trebuie sa fie alaturi de mine...


presupun ca acest capitol nu e acel ceva la care v-ati asteptat...stiu se putea si mai bine...voi incerca ca urmatorul capitol sa fie mai bun:D:D:D sa speram ca urmatorul capitol va fi cand Ian trece la fapte;p
           

duminică, 26 februarie 2012

Concurs Leda-Frenezia

Un nou concurs...o noua carte de castigat.Magia cartilor organizeaza un concurs in care puteti castiga cartea "FRENEZIA-FRANCESCA LIA BLOCK".Cerintele sunt simple.Va puteti inscrie pana pe data de 3 martie.Inscrieti-va aici!!!

vineri, 24 februarie 2012

Concurs Libris!!!

Am gasit un concurs super dragut...poti castiga orice carte in valoare de 40lei.Convenabil,nu???Intrati si voi...
aici
Deadline:10 martie.

Concurs de Dragobete:X

Cu ocazia zilei de Dragobete,Simona a organizat un nou concurs...sper ca vor participa cat mai multi deoarece premile sunt chiar grozave...;) aici
O sa incerc si eu sa particip cu toate ca e pentru prima data.

marți, 21 februarie 2012

Capitolul 5-este cadou cu ocazia zilei mele de nastere;)


                                  Capitolul 5
                                  (LaylaPov)

            Eram ingrijorata.Stiam ca acel demon va mai veni dupa ea.Ce se va intampla atunci?Am avut o data noroc,dar oare a doua oara o sa mai fim asa norocoase?De ce o urmarea???
            Din cate am vazut i-a starnit interesul...vroia sa o faca Regina Intunericului sau ceva de genu...si totusi tot vrea s-o raneasca.Trebuia sa fac ceva!!!
            -Ai de gand sa te opresti?Sau vrei sa ajungi la parter,se auzi o voce ironica.
           M-am intors cu fata catre usa si l-am vazut.Prietenul lui Ian,Chris.Era inalt,bine facut.Parul lui zburlit,de culoarea caramelului se incadra perfect cu acei ochi caprui.Pareau uneori asa calzi acei ochi.Te captivau...simteai ca te pierzi,in doua oceane de culoarea pamantului.Exprimau multe stari:de la fericire,extaz,senzualitate,la ferocitate,duritate,cruzime.Si totusi nu ma mira...doar nu poate sa-si renege adevarata natura.
            -Da,vreau sa ajung la parter si nu stiu cum!i-am intors-o sarcastic.
Chris


           In ultimile doua zile ne certasem in continuu.Nu ne suportam...dar trebuia sa-l accept deoarece Ian a fost acela care a salvat-o pe Lexy.Ea imi este ca o sora,sau poate mai mult de cat atat.A fost singura care m-a acceptat asa cum sunt...singura care mi-a aratat ca exista lumina pana si in cea mai intunecoasa noapte.Ea m-a salvat...de mine.M-a salvat din ghearele mortii.De atunci se crease ca o legatura intre noi....
            -Mai esti printre noi vrajitoareo???intreba tampitul.
            -Mda...ma duc sa ma antrenez.Trebuie s-o ajut pe Lexy.
            -Lexy???
            -Vine de Allexis,duh.Asa i-am zis din ziua...am lasat capul in pamant.Din ziua in care ne-am cunoscut,i-am raspuns incercand sa ocolesc subiectul.Asa ca daca ma scuzi,am plecat.
           Am iesit grabita din spital indreptandu-ma spre padure.L-am simtit undeva in spatele meu,dar l-am ignorat.Poate va pleca???Da'de unde?Neghiobul se tinea dupa mine.M-am intors cu fata catre el,adoptand o pozitie defensiva.
           -Ce?l-am intrebat pe un ton cat mai calm,dar simtea cum clocotesc de nervi.
           -Am venit sa vad cum iti dai foc la par,zise afisand un zambet superior.Plus ca,sunt si dadaca ta.Am primit instructiuni atata timp cat prietena ta e in spital tu esti in grija mea,zise ranjind ca prostul.
           -Sa fiu singura cu un demon,e o chestie foarte sigura,i-am trantit-o ironic.
           -Hey,spuse in timp ce ridica mainile in semn de pace si se incrunta,eu sunt cel in pericol.Daca nu uitam tu esti maniaca care nu se poate controla.Esti un pericol public...
           Am inghetat.Simteam ca nu mai pot respira.Timpul parca nu se mai scurgea.Vantul adia putin,jucandu-se gingas cu parul meu.Era liniste.Nici un zgomot.L-am vazut incordandu-se asteptand reactia mea.Am inchis ochii,lasandu-ma invaluita in amintiri...
           Imi amintesc chipul indurerat al baiatului.Statea in genunchi,inconvrigat cu manile in jurul gatului.Pielea prindea usor o tenta vanata.Firele de par rebele acum erau lipite de fata.Fruntea era incretita de durere si buzele pareau doar doua foi de hartie din care ieseau niste gafaituri.
Il presam...plamanii lui nu mai rezistau la o asemenea presiune.Vroiam ca el sa sufere.Si totusi nu era suficient.Cu ajutorul unei incantetii totul in jurul lui a luat foc.Vroiam ca focul sa se impleteasca cu pielea sa devina una si aceeasi;Vroiam sa implore iertare,indurare,sa sufere...doua maini fierbinti le prinsera pe ale mele.Am ridicat privirea si am vazut un chip indurerat.Era Lexy...

           -Hey!!!Esti bine???De ce plangi???
           I-am simtit mana pe unul dintre obraji.Pielea era catifelata,mangainu-mi parca obrazul.Atunci am realizat ca obrajii mei erau umezi datorita lacrimilor.Am vazut cum ia o lacrima si o duce la buzele lui.Atunci privirea lui se pierdu parca in timp si in spatiu.Ochii lui pulsau in valuri de furie si totodata era acolo si tristete.Acea culoare maronie putea fi asemanata cu pamantul;parca un cutremur despica acest pamant,scotand la iveala o groapa a pieirii,o capcana mortala in care vei cadea si nu te vei mai putea ridica.Simteam cum intunericul pune stapanire pe mine.Am inchis ochi lasandu-ma prada hipnozei ce ma acaparase.
            Auzeam parca o viora ce-si spunea printre suspine ultimile note...Simteam vantul care-mi taia pana in adancul inimii.Un ultim strigat al viorii se auzi,parca spargand totul asemenea unei oglinzi.Ma simteam rupta,bucata cu bucata si aruncata in neantul cel rece.Simteam cioburile cazand;fiecare ciob era ca un strigat de durere.Un strigat de durere care era al meu,fiecare ciob reprezetand o picatura din licoarea durerii mele.O licoare amara de dulce.Era prea dulce din cauza tuturor ce au crezut ca ranindu-ma,ar putea opri demonul din mine.Asta o face amara...pentru judeci inainte sa te gandeti.Simteam cum picaturile de transpiratie formau un joc cu frigul resimtit acum...am simtit cum incep sa cad.Eram pierduta...
            Ceva mi-a cuprins corpul ca intr-o capcana.Capul meu se odihnea de ceva tare,solid.Un miros mirific mi-a acaparat simtul olfactiv.Fortele ma lasau,picioarele cedau si totusi ma simteam bine.Ceva fiebinte mi-a gadilat urechea,acompaniat de un oftat greu.Am deschis ochii.La cativa centimetrii de fata mea statea Chriss.Fata lui era inexpresiva.Mi-am dat seama ca bratele lui erau cele ce imi sustineau corpul.M-am desprins cu greu din imbratisarea lui,dandu-ma in spate doi pasi.Corpul parca cantarea o tona,iar respiratia mi-era greoaie.
           -Cum ai facut asta?ma intreba el confuz.
           -Cum am facut ce???
           -Cum de te-ai legat la aura mea?Adica ti-ai dat seama de puterea mea si ai facut-o intentionat,nu?
            Eram deja foarte obosita si nu aveam chef de bazaconiile lui.M-am sprijinit cu spatele de un copac si am alunecat pana am simtit pamantul sub fundul meu.Am inchis ochii,in timp ce-mi strangeam genunchi la piept.Am oftat.
           -Vrei sa vorbesti si pe limba mea?l-am intrebat pe un ton moale.
           -Trebuia sa-mi imaginez...Ai facut-o din greseala,raspunse pe un ton soptit.
          L-am auzit apropiindu-se de mine,coborandu-se la nivelul meu.Am ridicat privirea intalnindu-i cele doua oceane pline de sentimente contradictorii.Mi-a dat o suvita de par dupa ureche in timp ce mi se adresa:
          -Puterea mea consta in cititul starilor de spirit.Atunci cand ti-am atins lacrimile am simtit o durere pulsand prin tine si apoi niste imagini din trecutul tau mi-au aparut.Uneori pot sa vad cauza care iti determina acea stare si chiar pot ajunge pana a citi trecutul.Dar dintr-o data tu te-ai legat la aura mea,la puterea mea;si astfel ti-am creat ca o iluzie provenind din sentimentele mele si ale tale.Imi pare rau!!!sfarsi el evitandu-mi privirea.
         -Deci,tot ce am simtit atunci,intunericul,vioara...tot era o iluzie?
         -Da!!!Dar e si vina ta vrajitoareo,zise pe un ton suparacios,dar puteam simti amuzamentul.
           Bineinteles ca nu poate sta nici cinci minute fara a nu ma enerva.Iata-l pe vechiul Chris.
          -Sa sti ca am un nume,tampitule.Layla!!!am zis in timp ce ma ridicam.
          -Sa insulti un demon nu e o miscare prea inteleapta,imi raspunse pe un ton jucaus.
          -Da,da!!!Cum zici tu...
          Am vrut sa continui dar o durere mi-a strafulgerat pieptul.Aerul parca imi ramasese blocat in piept.Stiam aceasta durere.O aveam mereu atunci cand Lexy era in pericol;acest sentiment de sufocare il aveam de cand ma salvasem,ramasesem oarecum legata de ea.
          Am inceput sa fug catre spital.Il auzeam vag pe Chris cum ma striga,dar l-am ignorat...
***
(AllexisPov)
            Priveam tavanul.Aceasta activitate cred ca o fac de mai bine de 3 ore.Devenea deja enervant.Era liniste;parca prea liniste.Genul de liniste dinaintea furtunii.Poate ca m-am uitat prea mult la filme.Oare ce face Layla?E plecata de ceva vreme.Sper ca e bine.
            Gandul mi-a zburat la Ian.Nu stiu de ce,dar ma intrebam ce face.Astazi am refuzat tot sangele adus de doctor.Stiam ca tot de la el era.Oare era nervos pentru ca am refuzat?Dar nu vreau ajutor de la el,mai ales ca acum mi-a confirmat teoria.Ma ajuta doar pentru ca are nevoie de mine.
            Am coborat din pat cu gandul sa chem o asistenta,dar am observat ca geamul e deschis.Draperiile fluturau usor in bataia vantului.Ciudat,parca geamul era inchis.M-am dus in fata acestuia pentru a-l inchide.Am incercat sa-l trag in jos,dar el parca se opunea miscarii mele.Ce naiba???Am mai incercat inca o data dar acelasi rezultat!M-am enervat.Mi-am pus toata forta,reusind pana la urma sa-l trantesc.Geamul a vibrat parca stand dintr-un momet in altul sa se sparga.Am privit maiastra luna care trona pe inalta bolta cereasca alaturi micutele ajutoare,stelele.
          In camera era intuneric,incaparerea fiind luminata doar de o mica lampa de pe noptiera de langa patul meu.M-am intors cu fata catre usa in timp ce-mi sprijineam capul de fereastra.Am ridicat capul spre tavan.Acesta era impanzit de umbre.Una mi-a atras atentia.Era mare si mai intunecata;dar lucru cel mai straniu era ca se misca.Avand in vedere ca eu sunt singura in camera si ca stau si nemiscata,asta inseamna ca nu sunt singura.Sangele mi-a inghetat in vene.Il simteam.Era aproape...
           Am zbughit-o spre usa.Dar cand sa ating clanta m-am oprit.Era in spatele meu.Respiratia lui fierbinte imi incalzea ceafa.Mana lui imi atinse delicat parul,dandu-l pe tot pe umarul drept.Vroiam sa fug,dar era ceva ce ma tinea pe loc.Dar nu era ca si cum el ma tinea pe mine pe loc.Ceva in interiorul meu nu ma lasa sa fug.
           -Buna papusa!!!De mult nu ne-am mai vazut...vocea lui rasuna puternic parca zdruncinand camera.Si totusi era amestecata amuzament si senzualitate.
           I-am simtit buzele croindu-si drum pe gatul meu inghetat.Buzele erau calde si posesive.Planta un mic sarut pe gat;cobori un pic mai jos,dandu-mi la o parte breteaua rochiei.Mai plasa un alt sarut,apoi l-am simtit cum m-a intors cu fata catre el.Trupul meu tremura sub atingerile lui,iar in stomac se formase un gol.
            Ca si data trecuta fata lui era acoperita.Nu puteam distinge nici o trasatura.
            -Data viitoare cand ne vom intalni va fi altfel;vocea lui era mai domoale.Stiu ca vei supravietui,am tresarit in timp ce vorbea.Imi pare rau ca trebuie sa incerc sa te omor,spuse in timp ce-mi atinse buzele,dar trebuie sa vad daca treci toate testele.Mana lui imi ridica barbia.Doar vei deveni o REGINA a INTUNERICULUI,termina razand.Ca sa-ti usurezi treaba,ai face bine sa nu-l asculti pe EL;o spusese cu ura si stiam la cine se refera...la Ian.Sa nu-l ajuti;o zisese brutal,tracandu-ma deodata in bratele lui.


          Si s-a intamplat inevitabilul.Buzele lui le atinsera pe ale mele cu violenta.Era asemenea unui animal infomentat;se infrupta fara mila secandu-ma de toata energia.Eram confuza.De ce ma saruta?Ii simteam furia pe care o revarsa.Corpul meu reactiona parca l-a comanda.Buzele noastre au inceput un duel.Mainile se odihneau pe pieptul lui.Era ca si cum din mine izvora ceva.Eram precum gheata care acum a prins viata.Acolo in interior ceva crestea.Se bucura de toata aceasta ferocitate emanata;de tot acest pericol.Era ca si cum o noua eu aparea din coltul cel mai intunecat al inimii mele...
           Cand am ramas fara aer,m-am dat un pas in spate,lipindu-mi spatele de usa.Rasuflam cu greutate,in timp ce camera incepea sa se invarta cu mine.Privirea mea a cazut pe patul in care statusem internata aceste zile,iar amintirile au inceput sa izvorasca.Fuga,panica,furia,durerea,confuzia tot cea ce s-a intamplat.Si totul din cauza lui.Focul din interiorul meu incepea sa se stinga,dar in locul lui se nastea altceva.Inversunarea puse stapanire pe mine.
          -E numai vina ta!!!Din cauza ta sunt aici.Niciodata nu voi fi REGINA TA!!!am zbierat la el.
          Am deschis usa shi am luat-o la fuga pe culoarul cel lung si intunecos.Grozav,nu era nimeni la acest etaj.Eu si norocul meu.M-am oprit din alergat pentru ca era deja prea intuneric ca sa mai vad ceva.Bajbaiam ca o nebuna pe intuneric in cautarea iesirii din spital.
          Cumva,nu stiu cum,am reusit sa ies din spital.Cand am pasit afara din spital,un zgomot puternic s-a auzit din spatele meu.Din umbrele tenebre ale noptii,doua creaturi au aparut.Erau foarte inalti,cu o configuratie solida;o privire inghetata si cu cate un zambet plin de ura.Aura lor era neagra incarcata cu ura si furie.
           Am luat-o la fuga in directia opusa.In acel moment cerul se intuneca si un fulger imi taie calea.O ploaia torentiala se porni fiind acompaniata de tunete si fulgere.Picioarele mele goale scoteau diferite sunete pe asfaltul cel ud.Vantul puternic trimitea sageti usturatoare pe pielea mea rece.Eram speriata.Nu stiam unde sa ma duc,ce sa fac,cui sa cer ajutor.Cam atat cu viata Allexey Evans.
           Deja eram foarte obosita;ultima lupta ma secase de energie...si mai refuzasem si sangele lui...Am simtit cum un brat puternic imi prinde umarul,reusind sa ma intoarca 180 de grade.In fata mea era unul din cei doi demoni.M-a prins puternic de brat,dar in acel moment i-am plasat un genunghi in stomac.O injuratura i-a scapat printre buze.Mi-a dat o palma facandu-ma sa-mi pierd pentru cateva secunde echilibrul.M-am uitat doua secunde la el in timp ce incercam sa-mi regasesc echilibrul;am avantat asupra lui si fiind ca l-am luat prin surprindere ar reusit sa-i dau un pumn in gura.Inca nauc s-a dat un pas in spate i-am mai dat inca un picior in stomac.Din pacate mi-a prins piciorul,invartindu-ma m-a aruncat in trunchiul uni copac.
         Genunghii mei se odihneau pe cimentul rece si aspru.Ochii ii tineam inchisi in timp ce din ei izvorau lacrimi care curgeau pe obraji si se amesteau cu sangele de pe fata.Nu mai aveam nici o speranta.Gata!Asta a fost!Astept doar sa ma omoare.Incercam sa-mi inabus plansul dar tot imi mai scapa cat un scancet ori din cauza fricii,ori al durerii.Mana mea atingea asfaltul in cautarea echilibrului.Asfaltul era mai aspru ca niciodata sub atingerea mainii mele.Apoi am simtit ceva lucios.Era micut si lucios.
         Am deschis incet ochii si am vazut ca era un biletel.Am ridicat privirea pentru a-l cauta pe demon,dar nimic.Parca intrase in pamant.Cu mainile tremurande am deschis biletelul.Pe hartia alba si lucioasa,niste litere mici usor inclinate spre stanga formau un scris caligrafic.Mi-au trebuit cateva secunde sa procesez informatia:
,,Papusa,te doresc atat de mult pe cat de mult iti doresc deliciousl tau sange.Asa ca nu stiu ce parte din mine va castiga.Pazeste-ti spatele ca nu se stie cand iti voi mai face vreo vizita.Ai grija in ce tabara joci...
Pana cand ne vom revedea.
                                                          REGELE TAU.
p.s.:Sti sa saruti foarte bine..."



*sper ca v-a placut...urmatorul capitol nu stiu cand il postez...am cateva probleme si s-ar putea sa lipsesc cateva zile;sper ca doar v-am captat atentia si v-am facut curiosi:D

joi, 16 februarie 2012

Leapsa

Leapsa

Multumesc mult Nyx!!!Poate sa o ia cine doreste.

5 lucruri/persoane care te scot din sarite:
-persoanele bagaciose
-cei care ma judeca fara motiv
-cei ce trag cu urechea
-profa de engleza(iubeam in generala aceasta materie,insa acum...)
-perioadele cand temperaturile sunt foarte scazute

5 lucruri/persoane care te calmeaza cand esti nervos/suparat:
-cititul (carti de dragoste,SF,aventura)
-scrisul(nu lectii)
-prietena mea cea mai buna
-sa dansez si sa cant(desi n-am voce)
-marea

5 motive pentru care iti place iarna:
-zapada
-bataia cu zapada
-ingerii de zapada
-craciunul si anul nou
-vacanta de iarna

5 motive pentru care vrei, totusi, sa vina vara:
-vacanta mult asteptata
-faptul ca e foarte cald
-merg la mare
-fara teme
-pot sa fac ce vreau fara sa ma gandesc ca maine as avea scoala

5 lucruri pe care le-ai invatat de la prietenii tai:
-nu tot ce zboara se mananca
-suntem ceea ce iubim
-invata din greselile tale si ale celorlalti
-speranta ultima moare
-nu te poti baza pe oricine

marți, 14 februarie 2012

Capitolul 4


(capitolul e un pic cam plictisitor)
                                      Capitolul 4
                                     (AllexisPov)

             Incercam sa deslusesc ceva din patura aceea de alb,dar nimic.Unde eram?Cum am ajuns aici?Si cel mai important:De ce ma simt de parca m-a calcat trenul?Ameteala era singurul lucru pe care il percepeam.Tavanul se invartea,dandu-mi o stare de invalmaseala in stomac.Am reusit sa inclin putin capul spre dreapta.Am reusit sa disting un aparat ca scotea mici bipaituri.Din aparat veneau mici tuburoare spre corpul meu.Cu greau am reusit sa inclin capul in jos si cea ce am vazut mi-a intors stomacul pe dos.In bratele mele erau infipte numai ace.Nu eram o mare fana a injectiilor,ca sa fiu sincera.
            Cu greu am reusit sa-mi rotesc capul in partea stanga.Era ceva acolo agatata o chestie rosie.Am privit mai atent si mi-am dat seama.O doamne!!!Era o punga mare cu sange.Era sangele LUI?Brusc ma simteam dezgustata.Pe deasupra ca ma ura,si cred ca mai avea putin si ma si omora in vis,acum trebuia sa-i suport si sangele???
            Am auzit usa deschizandu-se.Pe usa intrase un domn inalt,blond,imbracat intr-un halat alb,umat de Layla.Cand ma vazu,aproape ca ma storcosi in imbratisarea ei.
            -Ce bine imi pare ca esti teafara!!!
            -La...Lay...Layla ma stor...cesti!am reusit sa spun.
            -Ce ma bucur ca esti in viata!exclama ea plangand.
            -M-au intors mortii din drum zicand ca inca nu sunt pregatiti pentru o nebuna ca mine!am incercat sa rad,dar m-am inecat.
            -Cum va mai simtiti?se facu auzita vocea doctorului.
            -Calcata de tren...
            -Acum sunteti sub efectul mai multor calmante.Mai vin si mai tarziu.Sper sa va simtiti mai bine.
            Si cu asta doctorul disparu pe culoarul cel lung.Am observat ca Layla nu mai avea rani vizibile.Am vrut s-o intreb in legatura cu ele,dar ea mi-a zis ca se duce sa-mi ea ceva de mancare.E mai bine asa,pentru ca acum am alte probleme pe cap.Pe tot parcursul discutiei anterioare am simtit un sentiment de nervozitate si ura.As fi vrut sa-l pocnesc pe...O grozav nici numele nu i-l stiam.Nu vreau SANGELE LUI.Am inceput sa-l injur.Poate ca mama nu ar fi fost de acord cu acest limbaj,dar ea nu-i aici.Ea era regina in clanul nostru asa ca nu putea fi cu ochii pe mine.Si in plus nu ma las eu calcata nu stiu ce paispe din carti.
             -Cretinul!Cine dracului te crezi?Enervant,Suparator Demon.... bolboroseam eu in timp ce vroiam sa scot acul din brat.
             O mana puternica o opri pe a mea.Am inghetat.Palma lui era fina ca de obicei.Imi trimitea mici scantei,care aveau ca rezultat diferite socuri in stomac.Pielea ma ardea,in locul in care ma atingea.Nu trebuia sa-l privesc ca sa stiu cine e.Am inchis ochii sperand ca va pleca.
             De ce venise?Ce vroia de la mine?Si cel mai important de ce ma salvase?Pana la urma si El era un demon.Ma simteam confuza,nervoasa si foarte obosita.Vroiam sa plece,dar vroiam sa-i cer niste explicatii.
             Am ramas cu ochii inchisi asteptand sa faca el urmatoarea miscare.Am simtit cum mi-a indepartat de pe ac,lasand-o sa se odihneasca pe suprafata patului.L-am auzit soptindu-mi sa-mi deschid ochii.Nu l-am ascultat.Nu vroiam sa dau piept cu realitatea.Ma simteam atat de slaba in comparatie cu aceasta situatie.Ce se va intampla in continuare?Il mai aveam si pe demonul care m-a atacat pe cap.Daca se va intoarce,o sa mai acelasi noroc?Si ce se va intampla cu Layla?Deja o bagasem in toata aceasta problema.Nu merita sa sufere.
             Am simtit cum lacrimile imi cadeau lin pe obraji.Nu vroiam sa plang,dar ma simteam asa neajutorata.Imi era frica.O atingere fina pe obraz,o rasuflare fierbinte,m-a adus la realitate,amintindu-mi ca nu sunt singura.Un oftat lung s-a auzit,spargand parca in cioburi linitea apasatoare.
            -Deschide ochii...se auzi o soapta care gandila auzul.

Ian stand in fata ei-in spatele lui ar trebui sa fi un perete alb

            Cand i-am deschis,privirea mea s-a intersectat cu a lui.Fata lui era inexpresiva si totusi ochii aveau o poveste a lor.Exprimau mai multe sentimente o data:tristete,suferinta,nervozitate,indoiala,dorinta,nerbdare.Am observat ca el se asezase pe pat langa mine,iar corpurile noastre erau aproape lipite.Dar stiam ce e el cu adevarat.Era un demon si desi m-a salvat inca imi poate face mult rau.M-am dat mai in spate lipindu-ma de tablia patului si l-am fixat cu o privire dura.
            -Uite stiu ca esti suparata...
            Deja simteam cum furia ma acapareaza.Stie ca sunt suparata?Ce stie el de fapt despre mine?Si de ce i-ar pasa?De ce?
             -E numai vina ta!l-am intrerupt eu nepoliticos.De cand ai aparut tu,mi se intampla numai lucruri rele.De ce as vrea sangele tau?De ce ma ajuti?Esti numai un demon infumurat care crede ca va obtine ceva cu asta.
             Tipam.Deja mi se parea ca era prea mult.Trebuia sa aflu de fapt ce vroia de la mine.Am vrut sa daram punga cu sange,dar m-a oprit.Am incercat sa ma smucesc,dar fara folos.Privirea lui ma ingrozea.Ochii lui negrii mocneau a furie.Am putut simti partea lui demonica...
              Deoadata el statea deasupra mea.Mainilea salea era deoparte si de alta a corpului meu...privirea lui o incatusase pe a mea.Trupul lui emana o caldura impletita cu acel miros divin;intre corpurile noastre se formase parca un camp de electricitate format de furia si nerabdarea ce razbatea din trupurile noastre.
             -Nu iti mai forta norocul cu mine...marai el.
             -Nu o sa-mi faci rau...ai nevoie de mine nu-i asa?i-am zis provocandu-l.(De fapt incercam sa ma conving pe mine.Simtea ca nu poate sa ma omoare.Ceva imi zicea acest lucru).Altfel nu m-ar mai fi salvat,nu?(Sau ar putea sa ma omoare?Totusi e un demon..).
             Se pare ca afirmatia mea l-a luat si pe el prin surprindere.Pentru o secunda l-am vazut cum a inghetat.S-a ridicat incet de pe mine inca buimac.Ha!!!Se pare ca poti lua prin surprindere un demon.
             -Altfel,de ce te-ai comporta asa frumos cu mine?am continuat incercand sa aflu niste raspunsuri.De ce ai face-o?
             Mi-am apropiat fata de a lui.Incercam sa il intimidez si speram ca reusesc.Nici unul nu rupea contactul vizual.Ochii lui exprimau furie,tristete,dar si amuzament.O!!!Acum il si amuz,imi zic ironic.Astfel am rupt contactl vizual.
             A coborat din pat indreptandu-se spre usa.Apoi s-a intors sper mine si mi-a spus pe un ton jos:
             -Ai dreptate!!!Am nevoie de ajutorul tau...
             -Raspunsul meu e NU!!!am raspuns contrariata.
             -Mai vedem noi,contracara sigur pe el.
             S-a intors si a pornit spre usa.Cand sa treaca pragul usii l-am oprit.L-am intrebat primul lucru care mi-a trecut prin minte:
             -Imi poti spune numele tau?
             -Ian...se auzi ca o soapta si el se risipi ca negura in noapte...

sâmbătă, 11 februarie 2012

O fasie din viata

aceasta postare i-o dedic piersicutzei mele:X:X:X
(p.s.:nu uitati astept pareri despre capitolul 3)

                                           
Mereu sunt doua  in viata,insa una e mai grea decat cealalta.Voi ce ati alege?Cea buna sau cea rea?Sa reformulez:Ati alege calea cea grea, sau cea usoara?Sunt sigura ati alege pe cea care aparent e usoara,care de multe ori e si cea mai rea,fara sa te gandesti la riscuri si mai ales la consecinte.Niciodata nu am ales calea usoara vazuta de altii.Mi se parea mai greu de parcurs pana sa ajung la acel ceva si nu-i gaseam rostul.Acum regret si daca as putea sa dau timpul inapoi as face cateva schimbari,insa cum se spune:moartea e moarte si viata suntem noi.Cat de poetic suna,cat de profund...insa realitatea e alta.Profunzimea nu exista decat in acel fum de tigara ce dispare candva,lasand in urma o VICTIMA.
Tot timpul oamenii si-au dorit ceea ce nu avea.Isi doreau fructul interzis,chiar daca poate fi mai periculos.Ce se intampla cand acel lucru dorit este periculos,dar tot o data iti place?Il accepti sau il refuzi?Doar doua optiuni,care in egala masura iti aduc suferinta.Cand vine vremea alegerii,trebuie sa hotarasti ce simti intr-o masura mai mare:dragoste,frica,neputinta sau orgoliu?Dar daca esti confuz(a)?Ori daca nu vrei sa alegi?
Pe de alta parte,atunci cand te afli inecat in durere,tristete,lacrimi,sa sti ca exista persoane carora le pasa de tine,chiar daca nu-ti dai seama...ele exista,tu trebuie sa spui,,Ajuta-ma",iar ei iti vor intinde mana ca sa te salveze din abisul in care te adancesti,din lumea durerii.Chiar daca trebuie sa astepti,va merita.Nu incerca sa disperi,deoarece exista,,un cineva".
Pune-ti urmatoarele 3 intrebari:Daca tu iubesti pe cineva dar acea persoana nu iti raspunde la sentimente e cel mai bine sa renunti sau sa lupti in continuare?Iti doresti ceva mai mult pentru ca sti ca acum iti este interzis?Ai vreo persoana pe care sti ca poti conta???

vineri, 10 februarie 2012

Capitolul 3


                                         Capitolul 3
                                        (AllexisPov)

         Stateam in fata oglinzii.Incercam sa vad daca am vrun defect.Ma priveam si totusi nu-mi venea sa cred.In fata mea statea o domnisoara parca desprinsa de timp.O creatura din alta lume,din alt basm.

         Purtam o rochie lunga si neagra ca abisul celor mai mari temeri ale tale,in doua bretele subtiri.In partea stanga de sub san,prinse intr-o impletitura frumoasa de dantela,porneau fasii groase de material,albe,parca dand lumina materialului.Fasiile de material erau asemenea unor petale,acoperind astefel pieptul si abdomenul.Rochia era foarte mulata pe corp,dar de deasupra genunchiului,materialul devenea tot mai larg,mai independent parca prizand viata,intr-o cascada negurii.
          La aceasta rochie,parul era lasat liber,acoperindu-mi delicat umerii.Era perfect drept,iar razele lunii ce se impleteau cu el intr-un joc al necunoscutului,ii confereau stralucire,viata...regalitate.Tot tabloul era accesorizat finut,cu un set de bijuterii batute cu pietre micute,delicate.Eram machiata decent,dand un plus tuturor trasaturilor.
         Am atins usor sticla oglinzii.Era rece.Fata din oglinda mi-a imitat miscarea.Inca nu-mi venea sa-mi cred ochilor.Am observat ca pielea era mai alba decat de obicei.Ochii nu mai aveau acea cu culoare de albastru inchis amestecat cu turcoaz.Acum erau roz,avand parca o sclipire ciudata in ei.Buzele formau un zambet fermecator cu o tenta de ironie.Nu-mi intelegeam ironia.Si totusi ma simteam fericita,implinita.Poate ca asa eram eu.Mai ciudata...sa ma simt fericita intr-un loc strain,unde instinctul imi zice sa fug.
         Dar o singura clipire din ochi poate schimba totul.Acum in fata mea numai eram eu.Era cu totul alta domnisoara.Era inalta si subtirica.Intruchipa parca intreaga lume,intreaga perfectiune.Purta o rochie crem lunga si simpla,fara bretele.Parul era lasat sa cada la voia intamplarii pe umerii ei albi.Si totusi tot exceptional era.Ochii de un verde patrunzator,se concentrau pe mine.Erau reci ca sloiurile de gheata,duri,nearatand vrun fel de mila.Buzele formau o linie stransa.De fapt toate trasaturile fetei aratau incruntarea.Isi duse mana la fata dandu-si o suvita de par la o parte.Apoi dupa alte 10 secunde de privit ochi in ochi,fata ei se schimba un pic.Acum nu mai parea incruntata,doar indiferenta.Pe fata ii aparu un zambet dulce,dar care inca nu se potrivea cu mesajul trimis de ochi.Inca erau duri.A inclinat putin capul spre dreapta si apoi mi se adresa pe un ton neutru:
           -Stiu ca nu ar trebui sa fac asta,dar totusi te avertizez:SA NU AI INCREDERE IN EL.Daca te bagi in jocul lui vei sfarsi moarta...
           Ultimul cuvant rasuna ca un ecou lung si spart,deoarece fata disparu.Asta ce a mai fost???M-am intors grabita sa ies din incapere.Ceva nu era in regula.Ea a vrut sa ma ajute oarecum,nu?Si totusi in cine sa nu ma in cred?Am o presimtire ca totul este legat de demonul din visul meu.
           Muzica se auzea puternic din spatele unor usi mari si duble.Era o muzica clasica,linistitoare.Era asemenea unor acorduri de vioara,care te duceau pe culmile visurilor.Am deschis usile mari,lasand un scartait enervant sa strice dansul notelor muzicale.Sala era una mare,foarte luminata.Totul parea scump,de la candelabrele din sticla,la draperiile ce acopereau giganticele fereste,la covoarele ce acoperea podeau cara parea batuta in mii de pietre colorate.In spate de tot se vedeau doua tronuri stand semete,dar care parca nu aveau nici un farmec daca nu statea nimeni pe ele.


            Cum am intrat,lumea s-a oprit din dansat,din vorbit la fel ca si muzica.Acum numai linistea domnea.Am observat ca toti aveau un lucru in comun.Pe langa faptul ca erau inumani de frumosi,aveau si ochii rosii.Ochi rosii ca...demonul din visul meu.Toti aveau expresii diferite de la uimire,confuzie,bucurie la nervozitate si jena.Am inghitit in sec si am facut un pas in spate.Un tusit fortat s-a auzit in toata camera si toti si-au reluat activitatile.Am respirat usurata cand am vazut ca nimeni nu ma mai priveste.
            Am inaintat inca nesigura daca totul era asa cum parea.Adica cateva sute de demoni ma lasau asa usor sa trec?Am inceput sa ma invart prin sala inca nestiind unde sa ma duc.Apoi am vazut usile care dadeau spre balcon si m-am decis sa iau o gura de aer.Si sa-mi limpezesc gandurile.Oare cum am ajuns aici?
           Si atunci l-am simtit.Statea in spatele meu.Puteam sa-i simt rasuflarea de foc,in ceafa mea.M-am intors si am dat de aceiasi ochi negri,patrunzatori.Era la fel de frumos ca ultima data...Dar ce fac eu acum?El e demon,eu...ei bine om sau bine zis inger.In orice caz rivali,si totusi de ce m-a salvat atunci in magazin?Si ce fac eu aici?
            Mi-a intins mana.Am facut doi pasi in spate,pentru a fi o distanta rezonabila intre noi.Nu mai respiram.Asteptam sa vad care e urmatoarea lui miscare.A facut un pas spre mine.Am facut si eu unul in spate.El a mai inaintat cu inca un pas.Eu m-am mai retras.Dupa inca cinci incercari din acestea,l-am auzit oftand.
          -Sti ca am putea continua asa toata noaptea,zise pe un zambet superior.
          -Nu stiu...oare ultima intamplare de la magazin m-a pus in alerta?!?i-am intors-o ironic.
           El doar a ras,apoi s-a intins dupa mine,prizandu-mi mana,tragandu-ma catre el.Trupurile noastre s-au unit,el luand pozitia de dans.Fetele noastre,erau la cativa centimetri distanta,respiratia lui,alaturi de acel parfum invaluindu-ma.
           -Dansezi?m-a intrebat pe un ton seducator.
          -Aaa...nu mersii,i-am raspuns incercand sa ma indepartez,dar mai rau ma apropiam de el.
          -Hai,mai!!!Nu ma poti refuza.Am si eu o reputie de pastrat.Afisa un zambet strengareste.
           -Tocmai de aceea te salvez de la o umilinta totala.Nu pot sa dansez...si mai ales in fata atator persoane;am lasat privirea in pamant.
            Totusi am inceput sa ne miscam pe ritmul melodiei.Incet am inceput si niste pasi de vals,piruete.Am observat ca lumea se uita insistent la mine,asa ca mi-am afundat fata in pieptul lui.Bratelui mi-au inconjurat talia,prizandu-ma parca intr-o cusca.Ma delectam cu parfumul si caldura emanata de el.Tremuram sub atingerea lui,iar eu parca cadeam intr-un somn profund.


Dar acolo,intr-un colt intunecat al mintii mele,o voce tipa la mine,amintindu-mi de pericol.Am reusit sa ies din imbratisarea lui,dandu-ma doi pasi in spate.
             -Trebuie sa vorbim,i-am spus pe un ton grav.
             Pe fata lui se citea numai uimirea.M-am intors cu spatele si am pornit catre usile balconului care acum erau deschise.In timp ce mergeam m-am intors sa vad daca ma urmareste,dar nu era in spatele meu.Apoi l-am zarit pe balustrada balconului.Am oftat...se pare ca aici sunt in dezavantaj.M-am asezat langa el,totusi pastrand o distanta.Am tras aer in piept si am pus prima intrebare care ma macina:
             -Ce s-a intamplat dupa ce am lesinat?
             -Te-am luat si te-am dus la spital,unde a trebuit sa-ti dau o cantitate de sange pentru a te ajuta sa-ti vindeci ranile fizice.
             -Si Layla?
             -E si ea la spital,dar am lasat-o in grija unui prieten.(Cred ca facusem o fata de sperietoare pentru ca imediat a adaugat)Stai calma.N-o sa-i faca nimic.E acolo doar pentru a vedea daca ii mai trebuie ceva.Plus ca micuta ta vrajitoare l-ar putea omora,o spuse zambind,facand aluzie la puterile ei pe care nu le putea controla.
             Am vrut sa-l intreb de demonul care ma atacase,dar parca citindu-mi gandul mi-a raspuns ca a disparut.Am oftat.O alta problema pe capul meu.
            -Dar am vazut ca sti sa lupti,zise razand.(m-am uitat intrebator la el)A trebuit sa stergem dovezile de pe casetele de supraveghere.Dar m-ai intai le-am vizionat si m-ai lasat fara cuvinte.Au fost multe momente cand am crezut ca te va omora.De data asta o spusese pe un ton jos,parca fara vlaga.
            -Sa inteleg ca asta e un vis?am incercat sa schimb subiectul.Unul creat de tine?
            -Da,pot controla visele.De fapt am venit sa iti spun ca ranile fizice in mare sunt vindecate.Acum nu mai de tine depinde ca sa te trezesti.Sa doresti asta.
             Mi-am intors privirea prin sala de bal si am vazut un lucru care mi-a atras atentia.Intr-un colt al camerei era un tablou.M-am indreptam grabita spre el,simtindu-l pe El in spatele meu.Acolo,mi-am dat seama ca in tablou este de fapt pictata o femeie.O femeie imbracata in rosu.Parea fericita si totusi ochi ei ascundeau ceva.M-am uitat mai atent si mi-am dat seama cine era.Era fata din oglinda.Am icnind dandu-ma un pas in spate lovindu-ma de pieptul Lui.Sub tablou scria Katherine.M-am uitat la El,dar El nu ma privea pe mine,ci privea tabloul cu ochi inexpresivi.
              -Vreau sa ma intalnesc cu ea!i-am zis in timp ce aratam spre tablou.Trebuia sa-mi raspunda la niste intrebari.
              -NU!spuse pe un ton categoric.
              -Dar...
             -E Moarta!urla el.
             Toata sala amuti.Toti se uitau cu frica la El nimeni nu misca,nu respira,nu clipea.
             -Dar am vazut-o pana sa ajung aici,am incercat eu sa ma apar.
             Toata lumea a icnit.Pana si El se uita la mine ingrozit.Apoi starea lui se schimba.De la groaza trecu la furie.Puteam s-o simt plutind in aer,provenind din fiecare fibra a lui.Lumea facu un pas in spate.El mi-a prins mana intr-o stransoare de fier si incepu sa ma zguduie,tipand la mine:
             -Este imposibil,tuna el.
              Stransoarea se inteti.Cu fiecare zguduitura de-a lui,simteam cum sufletul meu cade intr-o capcana a durerii.Picioarele nu ma mai sustineau,stateam in pozitie verticala numai datorita lui.Am inceput sa ma zbat,sa-l lovesc cu cealalta mana in piept incercand sa-l departez de mine.
            -Poate ca avea dreptate cand zicea sa n-am incredere in tine...am tipat la randul meu.
              Timpul incremeni.El incremeni.Era ca si cand viata/moartea i-a dat o palma.A avut dreptate.Nu trebuie sa am incredere in el.Am inchis ochii dorindu-mi sa ma trezesc din cosmarul acesta.Cand i-am deschis decat un alb imaculat ma inconjura.

vineri, 3 februarie 2012

Capitolul 2


                                         Capitolul 2
                                        (AllexisPov)

            Doar un cosmar...doar un cosmar..doar un cosmar.Incercam sa ma conving pe mine insami de acest lucru.Si totusi,de ce aveam senzatia ca am sa-l mai intalnesc pe EL?Simteam ca e aproape,ca in curand se va intampla ceva.Dar ce???
    Ochii prietenei mele se mareau de uimire,in timp ce ii povesteam visul.Layla,era singura persoana in care aveam incredere deplina.Era de asemenea singura care stia despre adevarata mea natura.Si de fapt cine m-ar mai crede?Cine nu m-ar crede nebuna?Mi-a acceptat trecutul,originile,si m-a facut sa ma simt normala.
   Inger.Asta sunt eu cu adevarat un inger,in adevaratul sens al cuvantului.Familia mea face parte din Clanul Ingerilor de milenii incoace.Si totusi eu sunt aproape normala.De ce?Pentru ca l-a nasterea mama mea,mi-a dat libertatea de a gusta din viata de om.Fara responsabilitati,fara prea multe batai de cap.Cu toate ca adevarul este ca a facut-o pentru a ma proteja.Nu stiu de cine...de ce...Oare are legatura cu Mr. Demon din cosmarul meu???
     -E asa de romantic???o aud pe Layla spunand in timp ce visa cu ochii deschisi.
            -Ai pierdut partea cum ca el este demon?am spus deja exasperata.
            -Da,dar tot e romantic...
           -Asa e si ,,Romeo si Julieta" si totusi n-o sa ma vezi pe mine aruncandu-ma de pe vreo stanca pentru vrun demon aiurit.Sti ce,hai sa incheiem subiectul.
            -Binnnnneeeeeeeeeee!!!Am invatat sa-mi controlez puterile,zise sarind in sus de fericire.
            Aoleu!Asta nu suna prea bine...Ei bine,poate si fiindca a aflat ca e vrajitoare a ajutat-o sa-mi accepte originile.Numai ca la acest capitol e nu prea exceleaza prea bine.Tocmai ce si-a aflat trecutul,dar fiindca parintii ei au murit,trebuie sa invete sa-si controleze puterile singura.
            -Sa vedem ce ai invatat!ii zic zambind incurajator.
            Am iesit afara.Mi-a spus ca o sa aprinda un foc mare.A inceput prin a spune cateva incantatii.Un vant puternic a inceput sa bata.Era atat de uscat si fierbinte incat nu mai puteam respira.Simteam cum ma sufoc,cum corpul meu se transforma in cenusa.Incet in fata noastra a inceput cateva firicele de iarba sa ia foc.Apoi un mic foc a luat nastere.
             -Grozav!
             -Dar trebuia sa fie mai mare...se planse ea gesticuland.
             Si atunci BUM!Bucataria mea a luat foc...NU NU NU!Stiam ca asta nu o sa sfarseasca prea bine.Am alergat ca nebuna in bucatarie,incercand sa disting ceva prin fumul inecacios.
             -Layla,fa ceva!am tipat ca disperata.
            -Ce?
            -Nu stiu...tu esti vrajitoarea aici...
            Am auzit-o murmurand niste cuvinte si apoi un jet mare de apa a aparut.Din pacate,stateam in calea jetului cu apa,asa ca am fost udata din cap pana in picioare.Bine macar ca stinsese focul.
            -Ups!!!am auzit in spatele meu.
            M-am intors ironica,punandu-mi mainile in sold si scuipand niste apa:
            -Multumesc,chiar nu-mi facusem dusul pe ziua de astazi...
            Privirea i-a cazut in pamant.Ochii i se umplusera de lacrimi si totusi incerca sa nu le arate.Stiam ca ii era frica c-am sa ma enervez si c-am s-o dau afara.Era singurul lucru de care se temea.Fiind singura pe lume...N-a avut un trecut tocmai dragut.Cand era mica toata lumea o marginaliza.O considerau ciudata pentru ca prezicea lucruri care se vor intampla.Si nimeni n-o credea.Sau pe unele lucruri care punea mana,ori luau foc,ori se stricau.Si din cauza ea suferea.Plangea mai mereu.


            Incepuse sa se taie pentru a nu mai simti durerea din piept.Lua somnifere mai mereu pentru a se deconecta de lumea aceasta.O data chiar incercase sa se sinucida.Si atunci ne-am intalnit...
            Corpul ei era inert pe jos.Parul ei blond ca spicele de grau,era lipit pe jumatate de fata.Ochii ei albastrii ca cerul inoptat priveau inespresivi in gol.Pielea ii era foarte alba,parca devenind o panza pentru venele ei mici si albastre.Obrajii isi pierdusera de mult culoarea,acum fiind presarati de lacrimi.Buzele subtiri devenisera aproape una cu pielea.La o analiza mai detaliata observai ca era foarte slaba,vazandu-se astfel oasele.Cand am atins-o am observat ca era foarte rece.I-am verificat pulsul,si mi-am dat seama ca e moarta.Si pe moment am reactionat.A fost prima data cand mi-am folosit puterile...si am inviat-o.De atunci suntem ca doua surori.Am incercat sa nu-mi mai amintesc acel moment,ci sa ma intorc la realitate.
             -Hei,i-am zis pe un ton bland.Data viitoare,pune mai putin impuls.Deci...hai mai bine cu mine la magazin.Trebuie sa facem niste cumparaturi.
             Fata i s-a luminat si a plecat grabita in camera pentru a se schimba.E bine macar ca nu mai trebuie sa fac dus.
***
             Eram in fata sectiunii mele preferate din magazin.De ce spun lucrul acesta?Pentru ca pe aceste rafturi gasesc ultimile noutati in materie de carti,filme si muzica.Tocmai citeam descrierea unei carti,cand am auzit-o pe Layla scapand pe jos CD.Se uita alarmata in stanga si dreapta.Apoi a fugit,iesind din aria mea vizuala.Am vrut sa ma duc dupa ea,dar m-am razgandit gandidu-ma ca a vazut pe cineva.
             Tocmai cand sa pun cartea la loc,un val de electricitate m-a lovit.Aerul se schimbase.Se simtea tensiune...PERICOL.Ma simteam urmarita.Ceva rau se va intampla.Am inceput s-o caut pe Layla,dar am vazut-o venind grabita spre mine.Era speriata.A inceput sa ma traga dupa ea.
             -Trebuie sa iesim repede de aici,sopti.Simt...e ceva malefic.
             Am inceput sa alergam spre iesire.Si atunci usile s-au inchis brusc,facand un zgomot infernal.Pamantul a inceput sa se cutremure.Lumea tipa si fugea care incotr-o.Era haos.Mi-am amintit ca in partea opusa a magazinului e o fereastra,in fata careia este o scara.Puteam s-o folosim ca sa evadam.Oare de ce nu putea fi magazinul acesta la parter?
             Am tras-o pe Layla in directia opusa,fugind cat de repede puteam.Insa magazinul era prea mare si trebuia sa ne ferim si de obictele care cadeau.Dar m-am oprit brusc.In fata mea statea o persoana.Era imbracata complet in negru,avand pe cap o gluga nelasandu-i astfel la iveala fata.Era inalt,si presupun ca dupa constructie era si sexy.Dar avea o aura intunecata...Emana furie,rautate,putere dar si mult PERICOL.De fapt numai stand la acea distanta fata de mine si tot ma coplesea.Ma simteam vulerabila.Parca aerul vroia sa ma strapunga.Mai simtisem asta o data...la barbatul din visul meu.Sa fie el?Si totusi la el in acest moment simteam ca vroia sa ma omoare.Ii simteam setea de sange.
              -Crezi ca poti scapa???zise pe un ton inuman.Vocea lui parca cutremurand intreaga incapere.De parca nu era suficient cutremurul acesta.
              -FUGI!!!tipa Layla.
              Am luat-o la goana.Nu stiam in ce directie ma duc.Doar fugeam.Nu!!!Trebuie sa ajung la acea fereatra.Am cotit spre dreapta cu Layla in spatele meu.In timp ce alergam mi-am dat seama ca in partea aceasta a magazinului nu mai era nimeni.Toti erau la intrarea principala care din pacate era inchisa.Sigur acest personaj are de-a face cu totul.
              Deodata in fata mea apare un lant de carucioare,care imi blocau calea.Am cotit din nou,dar alt lant iar mi-a taiat calea.Din pacate nu ma puteam intoarce pentru ca stiam ca acolo am sa-l gasesc pe Mr. Misterios.Asa ca am facut primul lucru care mi-a venit in minte.Alergand,cu o mana mi-am lasat toata greutatea pe un carut,astfel ridicandu-mi corpul in aer,reusind astfel sa ajung pe partea cealalta a lantului.Layla reusind sa ma imite a facut acelasi lucru.Ne-am uitat la Mr.Misterios,dar el era pe partea cealalta.
             -Se pare ca sunteti mai dure decat pareti!zise razand amar.
             Am inceput din nou sa fugim,dar in momentul acela cutremurul se intesifica.M-am despartit de Layla,fiecare fugind pe alt raion.Ne intelesesem sa ne intalnim la fereastra.Deodata cutremurul s-a incheiat.Am incetat sa alerg incercand sa aud orice sunet care l-ar fi dat de gol.Se auzea numai respiratia mea.Paseam incet,fiind inca in alerta.Am auzit un mic sunet si brusc a trebuit sa ma las in jos.


              Deasupra capului meu statea acum un cutit.Fusesem la limita.Si ce o fi fost in capul meu sa ma ascund in raionul cu cutite???L-am vazut stand un pic mai departe de mine.Desi nu puteam sa-i vad fata,puteam simti cum ranjeste.Dar n-am stat pe ganduri.Intr-o secunda am luat cutitul si l-am aruncat in el,suprizator nimeridu-l mai jos de umar.Nu se astepta la asa ceva.Am luat-o la fuga din nou.
             -Tarfa!!!tipa el dupa mine.O sa te omor in chinuri...
             Am incercat sa nu-l ascult.Nu trebuia sa-mi pierd concentrarea.Fiind in urma mea,am inceput sa daram rafturile,acestea cazand pe el.Desi am vazut clar cum el intrasera vreo 10 cutite mi-am dat seama ca asta nu-l va opri.Si stiam de ce.Nu era om.Era...DEMON,spuse vocea din capul meu.Dar totusi am vazut ca incepuse sa sangereze mult.Poate nu are asa puteri in lumea noastra.Asta mi-a dat o mica speranta.Am insfacat vreo doua cutite mari si am luat-o la goana din nou.Poate daca ii faceam suficiente rani,ma va lasa in pace.Ajunsa in mijlocul magazinului.M-am oprit.Aici nu erau multe rafturi.Era ca un camp deschis de lupta.Am scos unul din cutite,tinandu-l strans in mana si am asteptat.Am incercat chiar sa-mi tin respiratia.Tresaream la cel mai mic sunet.


             L-am simtind undeva in spatele meu,iar adrenalina mi-a pulsat prin vene.M-am rotit 180 de grade,aruncand cutitul spre el.L-am luat prin surprindere,cutitul nimerindu-l purin in abdomen,deoarece pe jumatate imi anticipa miscarea.S-a ascuns dupa un raft.N-am fugit.Nu m-am dus dupa el.Doar ma roteam 360 de grade,incercand sa-l vad de unde vine.Si totusi n-a fost suficient.Mi-a prins mainile pe la spate,astfel imobilizandu-ma.
             Respiratia mi s-a accelerat pe moment.Inima imi ganea nebuneste,parca ne mai avand loc.Mi-a lipit trupul de a lui.Era ca o stana de piatra.Am stat amadoi nemiscati cam 10 secunde.Vazand ca n-are de gand sa faca nimic,am inceput sa ma zbat,reusind sa creez un mic scut de lumina.S-a indepartat un mic de mine,dandu-mi drumul la maini.Am profitat de ocazie,astfel intorcandu-ma spre el.I-am infipt puternic cutitul in inima.Sau cel putin speram ca am nimerit inima.A scos un geamat de durere.Dandu-se doi pasi in spate.Trupul i-a tremurat cumplit.Se pare ca trupul nu prea ii rezista aici.
               Dar norocul nu era de partea mea.Scutul a disparut,astfel ramanand din nou neprotejata.El si-a dat capul pe spate,si si-a scos cutitul din piept.S-a uitat la mine pentru doua secunde,si apoi m-am simtit izbita de perete.O durere imi fremata capul.Mi-am dus mana pana la cap si am simtit ceva umed...era sange.Demonul veni in fata mea.Nu-i puteam vedea decat incaltamintea.Am simtit cum ma trage de par in sus.lipindu-ma cu fata de perete.La contactul cu raceala peretelui,am scos un icnet.El s-a presat de mine.I-am simtit respiratia ca de foc pe gatul meu.L-am auzit oftand,croindu-si drum buzelor pana la urechia mea.Corpul meu s-a molesit sub atingerea lui.
                -Ce ma fac eu cu tine?!?a zis-o pe un ton mustrator.Si totusi imi place de tine.Esti puternica,frumoasa si sexy.Esti a naibii de irezistibila.Plus ca vad ca nu te lasi cu una cu doua.Altele pana acum ma implorau sa le las in pace,sau sa le omor.Bineinteles ca niciuna n-a rezistat atat de mult.Ai fi exact ce as cauta.O REGINA a lumii subterane,o REGINA a terorii,o REGINA a intunericului...o spuse pe un ton diavolesc.Mai ca nu te-as omora.
                Am simtit cum pe obraz mi se scurge incet niste sange.
                -Oooo....si mai e,se opri in timp ce-mi linse dara de sange,minunatul tau sange...
               Mana lui se plimba de pe coapsa in sus.Era ca si cum ai fi pus fierul de calcat incins pe pielea mea.Am incercat sa ma mai zbat putin,dar fara folos.
               -Layla!am tipat neajutorata.
               -Stai linistita.Micuta ta vrajtoare va fi in siguranta.Un prieten de-al meu a pus ochii pe ea.Vrea sa o faca sclava lui personala.Nu ca e minunat?intreba el neinteresat.
               Apoi ca niste gheare,a inceput sa le infiga in pielea mea,parca smulgand-o.Sangele a inceput sa tasneasca.Era ca si cum imi lua carnea cu totul.Am tipat.Un tipat lung,acompaniat de plansetul meu.Parca prin acele gheare trimitea otrava.Deja incepea sa ma ia ameteala.Corpul imi luase foc.
               -Las-o in pace!am auzit-o pe Layla tipand.
               Demonul s-a intors cu mine inca tinandu-ma de maini.Layla arata groaznic.Parul era ciufulit,iar hainele rupte.Era plina de sange,zgarieturi si vanatai.Si totusi puteai citi nebunia din ochi ei.A inceput sa murmure ceva,apoi sa gesticuleze.Un zid de foc imens m-a despartit pe mine de Demon.Focul a inceput sa se extinda cu repeziciune.Demonul a inceput sa maraie de durere.Apoi focul m-a inconjurat.Mi-am dat seama ca Layla nu-l mai poate controla.Era deja prea mare,prea puternic.Fumul a inceput sa-mi tulbure vederea.Din cauza lui nu mai puteam respira.Am  cazut la pamant tusind si cersind dupa o  gura de aer.
                Se uita la mine nervos.Pielea mi s-a zbarlit desi eram inconjurata de foc.Incet au inceput sa apara niste umbra ca in visul meu,care veneau spre mine.Am incercat sa ma dau in spate,dar eram amenintata de foc.Umbrele m-au prins si au inceput sa ma tarasca la El.Era un zid de foc ce ne despartea.Si totusi umbrele au continuat sa ma tarasca.Pielea mea a facut contact cu focul si am tipat.El s-a intins dupa mine si si-a bagat inca o dat ghearele in mana mea.Sangele parca imi clocotea in vene.Stransoarea a devenit si mai puternica.Am tipat si mai tare.Deja parca bucati din piele imi lipseau.Sangele a tasnit.Am inceput sa inchid ochi constienta ca pierd o cantitate mare de sange.
              -NUUUUUUUUUUUUUU!!!am auzit un strigat in dreapta mea.Imi era cunoscuta vocea.Cand m-am uitat catre sursa vocii l-am observat pe Demonul din visul meu.Si totusi acum parca era un inger.O data cu venirea lui,celalalt a disparut,focul la fel,iar eu am cazut in panza intunericului.