Persoane interesate

miercuri, 21 martie 2012

Un concurs in ton cu primavara:X

Primavara a sosit,iar concursurile se tin lant...Un concurs cu multe premii: "Blestemul Focului", "Frenezia","Stingerea(Vampirii din Morganville7)","Elixirul vietii","Nascuta la miezul noptii".

Deadline:6aprilie 2012.
Multumirii editurii Leda.
http://simella23.wordpress.com/

marți, 20 martie 2012

Concurs pe ultima suta de metrii...

Un concurs super genial e pe cale sa se incheie.Mai puteti totusi sa va inscrieti.Astazi e ultima zi.Premiile:"Jurnale Vampirilor 1-4(editie de chiosc)" "Micutele Mincionoase 3-4 "Predestinati "Blestemul Focului" "Uratii".Detaliile le gasiti aici.

duminică, 18 martie 2012

Capitolul 8


e cam 4:30 dimineata...toata noaptea am stat sa scriu la el;sper sa fi meritat munca...acum sper ca va amintiti ca Allexis si Layla vor dormi la baieti acasa.Oare cum va fi noaptea lor magica?:))
Vreau sa imi spune-ti ce parere aveti,daca vi se pare ca am evoluat in bine sau rau...sa imi spuneti ce va place,ce nu va place,ce ar trebui sa imbunatatesc...
eu sper sa va placa:X                                      

                                        Capitolul 8
                                      ( AlexisPov  )

              Ultimul sunet al orologiului anunta miezul noptii.Focul din semineu incepea sa se stinga incetul cu incetul, iar frigul se instala treptat,in timp ce lumina razbea usor prin camera.
              Am coborat inca ametita din pat.Picioarele mele desculte se afundau in oceanul moale al covorului.


             Era asa frig,iar camasa de noapte nu ma ajuta prea mult.Ma intreb a cui era rochita.Era asa draguta si foarte sexy.Oare avea iubita?Gandul m-a facut sa ma incrunt putin.
             Am deschis usa fara zgomot,pasind incet pentru a nu face zgomot.M-am indreptat spre camera de langa mine,pentru a o trezi si pe Layla.La un moment dat,podeaua a scos un scartait prelung,iar eu am inghetat asteptand sa vad cum Ian sau Chris rasar din intunericul noptii si ma tarasc in vrun beci grotesc.Dar nimic.Liniste.Atunci mi-am dat seama ca imi tinusem respiratia,asa ca am rasuflat usurata.Am apasat clanta usor,si am intrat in incapere.Era asa intuneric...In urmatoarea secunda am simtit o perna puternica cum ma loveste.M-am intors brusc pentru a aplica o lovitura celui care a cutezat sa faca asa ceva.Dar m-am oprit deodata cand am vazut ca faptasul era Layla.
              -Esti nebuna?am intrebat mai bine zis am suierat spre ea.
              -Eu sunt nebuna sau tu ca intri ca un infractor intr-o casa care mai deasupra e a unor demoni-vampiri...sau ce or fi ei,sopti ea iritata.
              -Perna l-ar fi despicat in doua pe demon...deci arma fatala,i-am intors ironica.
              S-a strambat.
              -Nici tu nu poti sa dormi?m-a intrebat ea.
              -Tu chiar crezi ca eu aveam de gand sa-mi petrec intreaga noapte aici?Ma subestimezi,am zis sprijinindu-ma de perete.Acum hai repede sa plecam.
              -Stai!Nu ne schimbam?
              -Prostii ne-au luat lucrurile.Cica ca sa nu fugim.Se supraapreciaza.Am facut o mica pauza in timp ce ascultam sa vad daca se aude vrun sunet in casa.Hai!am spus dupa ce m-am asigurat.
              Am pasit pe coridorul cel lung.Mergeam abia respirand fiind inca cu ochii in patru.Layla a luat-o inainte pentru ca ei ii prezentase inainte casa Chris.Ce idiot.Am ajuns la un rand de trepte,iar acum venea partea grea.Dupa cum aratau erau sigur putrede.Am tras aer puternic in piept si am inceput sa pasim incet pe ,,minunatele" trepte.La fiecare treapta un sunet prelung deranja maiestoasa liniste.Ceva chiar e putred la mijloc.Si nu ma refer doar la trepte.Ci la intreaga situatie. Pana si o baba de 80 de ani auzea zgomotul produs.Am reusit cu chiu cu vai sa ajungem la parter.
               Dintr-o data un negru dens se instala,iar atmosfera deveni una extrem ciudata.Ii simteam,sau mai bine zis il simteam.Era undeva aproape.Trebuia sa ajungem cat mai repede la usa principala,dar nu vedeam nici macar la o aruncatura de bat.
              -Layla,am strigat-o ragusita.Nu poti aprinde si tu o lumina?
              -Sunt vrajitoare,nu intrerupator,zise sarcastica.
              Cateva scantei si in palmele ei a aparut un mic foc albastru.
              -Stiam ca focul e rosu,mi-am exprimat eu uimirea.
              -Faci fite?!?!
              Am vazut cum a cotit spre stanga si a luat-o la fuga.Am inceput sa alerg si eu dupa ea,prin coridoarele care erau lungi si intortocheate.Desi aveam acea mica sursa de lumina,intunericul parca o inghitea.Am reusit cumva sa ajungem pe culoarul principal.De aici puteam chiar si singura sa gasesc iesirea.Dar surpriza am tras de clanta si usa nu s-a deschis.Era incuiata!!!Asta nu era deloc bine.
              Am luat-o la fuga pe hol,intrand in sufragerie.A trebuit pentru cateva secunde sa-mi acoper ochii datorita luminii puternice ce imbraca camera.Toate ferestrele erau puternic luminate de razele lunii.Toate obiectele aveau acum o stralucire aparte.As fi vrut sa mai stau sa admir peisajul,dar sunetul unor perechi de pasi m-au adus la realitate.
              Am insfacat primul scaun care mi-a venit la mana si cu toata puterea l-am aruncat intr-una dintre ferestre.Sunetul sticlei sparte rasuna ca un taifun peste linistea noptii.Ne-am urcat pe pervazul ferestrei dar chiar atunci usa incaperii se deschise.Mi-am intors brusc capul catre sursa zgomotului si i-am vazut.Nu era usor sa-i ignori,dar cel care mi-a atras atentia a fost Ian.Pielea lui alba ca de portelan parca avea mii de diamante tesute,iar doua pietre negre straluceau in intunericul dens.Trebuia sa fi chior ca sa nu vezi ca fata lui exprima furie si nebunie.Si ochii erau asa inspaimantatori.Iar acele buze mari si rosii erau acum stranse intr-o linie dura.Era asemenea unui animal in cusca.Si din pacate nu era un animal dragut.Mai degraba un pradator,sau cel putin un demon cu calitati de vampir.
              -Am dat de dracu???am intrebat incercand sa afisez cel mai inocent zambet.
             -Tu ce crezi?contracara el in timp ce pe fata lui se intipari un zambet rautacios.
             Dar n-am stat sa il admir mai mult.In secunda urmatoare mi-am dat drumul pe spate,prin spartura geamului.Din pacate realitatea nu e ca filmul,iar bratul stang mi s-a atins de sticla cea sparta lasandu-mi o rana de toata frumusetea.Am aterizat pe sol destul de stangaci,dar macar am reusit sa ies din casa.
             -Crezi ca vor da drumul la caini infometati dupa noi?intreba speriata Layla.
             -Alea sunt numai filme...am incercat s-o linistesc.
             -Putem apela si la caini infometati,se auzi vocea amuzata a lui Chris.
             -Fugi!!!!am tipat la Layla.
             Am luat-o la goana prin curtea casei.Nu stiam unde ne ducem doar ca trebuia sa fim cat mai departe de ei.
***(cateva minute mai tarziu)
             Cand e luna plina,padurea parca prinde viata,vorbeste cu tine.Fiecare sunet,trosnitura,licarit are povestea ei cu ajutorul careia se tese un tablou al unei fiinte mistice.Vibreaza o data cu tine,respira o data cu tine,se teme o data cu tine.
             Iarba se simtea moale sub talpile mele goale.Am atins scoarta unui trunchi de copac.Era aspra si sgrunturoasa.Luna se vedea de departe dar totusi parca era aproape.Imbratisa intreaga atmosfera.Razele lunii se impleteau delicat cu frunzele pomilor,dandu-le o tenta usor argintie.Undeva mai departe se auzea susurul unei ape.Era atat de linistitor...era acel sunet care lipseste dintr-o melodie si care fara el,melodia e doar o insiruire de note.O octava mai sus impletita cu o paraitura a pamantului acopaniata de respiratiile noastre.Varfurile muntilor luminate usor de luna se intrepatrundeau in intunericul cerului,parca taind din micutele stele.Cu cat inaintam mai mult cu atat zgomotul apei crestea,iar apa care se lovea de pietre incepea sa strice ritmul melodiei.Zgomotul era prea mare pentru un simplu rau.Asta daca nu cumva era o cascada.Ceea ce insemna ca in acest moment suntem pe o stanca.Cred ca mi se face rau!!!
              O rafala de vant se strecura pe langa noi,iar simturile m-au alertat.Erau aproape...poate prea aproape.Negrul padurii parea acum mai dens,inghitandu-ne de vii,ca intr-un glob magic.Imi era frig si cald in acelasi timp.Picioarele incepeau sa ma doara.Bezna parca se infiltrase in oase si muschi si nu ma lasa sa ma misc.Totusi am facut un efort si am reusit sa pasesc mai departe.
             -Hai!ma indemna Layla.
             Chiar uitasem de ea.Nu era bine pe unde inaintam.Stiam asta.Dar ce puteam face?Sa ma intorc si sa dau nas in nas cu el?Era ceva schimbat la Ian.Partea lui demonica il controla.Aura lui parea asemenea unui fum ce se concentreaza pe nimic.Era haotica,dar era sumbra.Desi stiam ca asa trebuie sa fie aura lui,era ceva ciudat la mijloc.E ceva mai mult.In aura se simte ceva malefic,dar ceva ce nu-l caracterizeaza pe el.Parca i-a fost injectat ceva.In orice caz in aceasta noapte e in stare sa ma omoare.Stiu ca are nevoie de mine,dar acum e cu totul alta situatie.
              O umbra mi-a atins piciorul.Asemenea unei atingeri fine,urca usor sper genunchi,facandu-mi pielea de gaina.Am inceput sa alergam.Stiam ca nu era bine.Faceam prea mult zgomot,ceea ce ii ajuta sa ne gaseasca.
              Incepeam sa urcam.Alergatul era din ce in ce mai greu.Simteam cum ma sufoc.Plamanii nu mai respirau aer,ci foc.Ei insisi parca erau facuti din foc.Ma ardeau pe dinauntru.Si nu era singurul loc care ma ardea.Rana de pe brat inca sangera.Imi amintesc cu am sarit gardul curtii.Era unul foarte inalt si foarte ascutit la varfuri.Cu greu am reusit sa ne cataram pe el,iar in momentul in care am sarit pe partea cealalta,mi-am pierdut echilibrul pentru un moment,asfel reusind sa ma zgarii destul de rau.Dar mai grava era situatia Laylei.A cazut destul de prost de la acea inaltime,iar acum schipateaza.De fapt,acum ca ma uit mai bine piciorul a inceput sa se umfle.
               Daca ne prind,ne-am ars.Trebuie sa-i ducem cumva in eroare.Cred ca ar fi mai bine daca ne-am desparti.Sper ca puterile ei de vrajitoare s-o ajute cumva.


             Intr-un final am ajuns in varful stancii.Privelistea era uimitoare,si chiar avusese dreptate.Era o cascada.Una splendida.Era asemenea unei tesaturi fine ce se lasa in bataia vantului,iar jos se transforma intr-un norisor alb de fum.Era chiar fascinant cum lumina se imbina pe suprafata lucioasa a apei.Si mai fascinante erau loviturile gratioase ale apei de stancile din apa.O paleta de culori se oglindea in apa.Magia era intretinuta de sutele de licurici ce zburau nebuni de colo pana colo.
              Ma simteam ametita.Ametita de frumusetea locului,dar si de inaltimea la care ne aflam.Ceea ce strica tabloul era frica ca niste maniaci de demoni ar putea sa ne gaseasca.
              -Trebuie sa ne despartim!i-am spus pe un ton soptit Laylei.
              A vrut sa protesteze,dar s-a abtinut.De ce?Pentru ca stiam ca am dreptate.Am ales drept punct de intalnire,un stejar batran,ce se afla mai jos pe partea cealalta.
             Inima a inceput sa-mi bata nebuneste.Frica mi-a cuprins toate simturile.Nu mai auzeam,vedeam,simteam nimic in afara de groaza.Stomacul meu se stranse.Am tras aer in piept incercand sa ma calmez.M-am intors incet si i-am vazut.Bezna parca se risipea pe langa ei.Aratau ca doua statui grecesti,pline de sine.Razele lunii ii atingeau delicat dar nu suficient de mult pentru a-i dezvalui in totalitate.M-am concentrat asupra lui.Prezenta lui ma intimida.M-am oprit asupra ochilor.Parea ca luna si soarele rasareau din ei,dar erau umbrite de ferocitatea lor.Il faceau sa arate asa....sexy.Era nervos,furios...si totusi zambetul arata putina satisfactie.Oare pentru ca ma uitam sau mai bine zis holbam la el?
              Constiinta mi-a dat o palma mintala.Pierdem timp.Trebuie sa pastram distanta fata de ei.Cel putin trebuie sa supravietuim pana la rasarit.Am un feeling ca totul s-ar putea sfarsi o data ce noaptea va trece.
              Am facut un pas in spate,urmat de alti doi.Inca putin si cadeam dupa stanca.Am nevoie de un plan.Am vrut sa mai fac un pas in spate,dar am vazut cum inainteaza.Chris era deja aproape de Layla.
              -Stai!am tipat la Ian.
              -Gata?!?V-ati plictisit de jocul de-a sorecele si pisica?Ma dezamagesti.Credeam ca ai mai multa minte...
              -Stai sa vad daca am inteles.In cateva zile viata mea luat o intorsatura drastica.Ai inceput sa-mi bantui visele,apoi aflu ca un demon vrea sa ma omoare.Mai apoi vrea sa ma faca Regina Intunericului.Mai vii si tu cu prostia aia de ajutor.Ma pacalesti sa vin la tine acasa...ma obligi sa dorm la tine,in cea mai periculoasa noapte,cand tu esti unul din cele mai primejdioase fiinte de pe pamant.Oare de ce sa am incredere in tine?ironia mea taie ca un bici aerul tensionat.
              Mana a inceput sa trimita sulite de foc pe toata suprafata ranii.Mi-am dus cealalta mana pe rana.Incepu sa sangereze din abundenta.Firicele de sange curgeau lin pe brat,ca apoi sa se elibereze si sa cada asemenea unei ploi pe pamant.M-am uitat in spate,in ,,mica"prapastie si brusc mi se facu rau.Picioarele mele erau ca de gelatina si ma simteam ca ma prabusesc.
             Cumva a ajuns langa mine,reusind sa ma prinda.Caldura si parfumul lui ma invaluira,facandu-mi trupul sa tremure sub atingerea lui.Am inhalat lacoma din parfumului ca si cand ar fi vrun elixir magic.Dar tot odata m-a adus cu picioarele pe pamant.Nu trebuie sa-l mai las sa ma atinga.Continuand sa tin ochii inchisi,m-am smucit din bratele lui,lasandu-l de data asta pe el,pe marginea stancii.
             M-am indepartat putin de el,cat sa am un unghi bun sa-l privesc.Fata lui era inexpresiva.
             -Ai vreo explicatie?l-am intrebat.Vocea mea era ragusita.
             A oftat exasperat.
             -E vina ta,Allexis.
             M-am cutremurat la auzirea numelui meu.Era asa de HOT sa-l aud pe el spunand asta.
             -Deci acum e vina mea...am zis sarcastica.
             -Nu esti tu cea care a fugit?
             Bun.Discutia asta nu ajuta la nimic.Am pierdut deja prea mult timp.I-am facut semn Laylei sa se pregateasca,dar din pacate nu am fost prea discreta.Chris era deja in garda,mai avand putin si sarind pe ea,iar Ian se uita la mine pe jumatate curios pe jumatate amuzat.
              Un gand m-a strafulgerat.Probabil daca stateam sa-l analizez vedeam ca e cea mai proasta idee vreodata.Dar gandeasc eu vreodata?
              -Acum!am tipat.
              Tipatul meu zgarie linistea,si ii facu pe ceilalti sa tresara.Intr-o secunda am sarit pe Ian si fiindca nu mi-a anticipat miscarea nu m-a putut opri.Adrenalina pulsa prin toata fibra mea,in timp ce cadeam amandoi de pe stanca.Simteam ca totul se petrecea cu incetinitorul.Stanca era mai inalta decat calculasem.Aerul devenise asemenea unui cutit ce-mi taie pielea dureros de incet.Simteam totul pana in maduva oaselor.Am inceput sa tip.Dar parca nu era vocea mea.Doua brate puternice mi-au prins trupul ca intr-o cusca.Am inclinat putin capul si l-am vazut pe Ian.Fata lui era concentrata.I-am zambit aproape iertator,cerandu-mi scuze.Nu aveam cum sa traiesc impactului cu apa.Parea ca trecuse minunte,zile,ani,dar nu cred ca fusese mai mult de 3 secunde.Am inchis ochii asteptand inevitabilul.Dar s-a intamplat ceva neasteptat.Mi-am simtit trupul schimbandu-si pozitia.De fapt acum eram cu spatele la apa...ceea ce insemna ca el va lua asupra lui impactul.Am vrut sa ma smucesc,dar era prea tarziu.
               Intr-o secunda,am fost inghititi de apa.Am pierdut contactul cu Ian.Tot ceea ce ma inconjura era un intuneric dens.Ma simteam asa mica si neajutorata.Curentii incepeau sa-mi invarta trupul secat de energie.Dadeam din maini si din picioare incercand sa ies la suprafata.Dar oare in ce parte era suprafata.Continuam sa ma zbat,dar degeaba.Tot sub apa ma aflam.Plamanii mei au fost inundati de apa,iar eu am inceput sa pierd contatul cu realitatea.
              Am vazut ceva lung miscandu-se.Cu ultimile forte m-am intins dupa acel ceva.Era lung si zgrunturos.L-am apucat si am tras de el.Nu l-am putut misca,dar astfel am reusit sa-mi misc trupul,care printr-un noroc chior a reusit sa iasa la suprafata.Mi-am dat seama ca era un trunchi de copac.
              Lumina puternica ma facu sa inchid ochii pentru cateva secunde.Desi era inca noapte,razele lunii mi se pareau mai puternice ca niciodata.Oare cat am stat sub apa?Am inhalat lacoma aer,simtindu-mi parca corpul relaxandu-se.Eram asa obosita si ma durea tot corpul.
             IAN...oare unde era?M-am uitat imprejur dar nici urma de el.Trebuia sa ies repede de aici,pana nu ma gasea.Cu greu,am mai gasit forta pentru a inota la mal.Trupul meu cantarea tone.O data ajunsa,am cazut in genunchi incercand sa-mi linistesc inima care gonea nebunatic.Respiram sacadat.Cu fiecare respiratie inhalata,mai adaugam un gram de durere.Nu stiam cat mai puteam rezista.Pamantul era asa moale si mie imi era asa somn,ca m-as fi culcat acolo.
            Undeva de departe se auzira tipete si injuraturi.Stiam vocile astea.Erau Layla si Chris.Trebuia sa ma ridic,nu neaparat pentru mine cat pentru ea.M-am ridicat cu greu inca simtindu-ma ametita.Am mai stat inca cateva secunde pentru a-mi castiga echilibrul.Totul se invartea in jurul meu.
            Pleosc.Am inghetat.Pleosc.De data asta eram sigura ca nu mi s-a parut.Mi-am intors cu groaza capul spre rau si l-am vazut.Mergeam prin apa asemenea unui adonis.Desi era ud leoarca,inca arata perfect.Fata lui exprima furie si aroganta.Inainta asemenea unui fulg...parea a calca apa.Era asa perfect.
            Si totusi perfectiunea asta costa.Am inchis ochii si am numarat pana la trei.Hai ca o poti face.M-am intors cu spatele la el si am inceput sa merg spre padure.Mai bine zis ma impleticeam.Nu puteam sa fug la nesfarsit.Nu puteam sa ma ascund,si clar nu puteam gasi iesirea din acest loc.Trebuia sa trag cumva de timp.Poate reusea Layla sa scape.
             Ideea ma lovi asemenea unui fulger.M-am uitat repede in jurul meu.Imi trebuia ceva ascutit.Am gasit o craca destul de lunga,cu o grosise perfecta pentru a o tine in mana.Cu ajutorul unei pietre am inceput sa cioplesc un varf.Vazusem asta intr-un film,dar bineinteles ca actorul din film vana pesti,nu demoni.Totusi am fost multumita de rezultat.Destul de bun.M-am indepartat putin de drumul pe care mergeam.Aici era un pom inalt,cu un trunchi foarte gros.Acum sa intindem capcana.M-am frecat cu bratul care sangera de trunchi pentru a lasa o dara de sange.Sper sa functioneze,altfel chiar m-am ars.Tot ce mai trebuia sa fac era sa ma urc in copca.Dar era asa greu cand aveai una din maini ocupata,iar picioarele goale.Cu chiu cu vai am reusit sa urc copacul,multumita orelor din copilarie,cand imi petreceam orele in pomi,privind peisajul si scriind.M-am pus la panda.
               Si nu am fost dezamagita.La un interval de un minut s-a auzit un fosnet,acompaniat de o pereche pasi.De dupa un copac a aparut.Mergea calm dar calculat.L-a un moment dat a schimbat directia si a venit spre pomul in care eram eu cocotata.
              -Cat mai jucam jocul acesta?intreba el pe un ton plictisit.Stia ca sunt aproape.Sti ca nu poti scapa.Hai sa ne intoarcem inapoi ca sa iti explic de am nevoie de ajutorul tau.
               Am strans mai bine ,,arma".Acum era prea aproape de copac.Daca saream probabil ca-mi ratam tinta.Atinse scoarta,apoi isi apropie degetele de nas.Inhala mirosul asemenea unui drog,in timp ce ii inchidea.A stat cateva secunde asa.Apoi ii deschise.Icnetul mi se opri in gat.Ochii lui nu mai erau negrii;erau rosii.Cum putusem sa uit.Sangele meu e ca un drog.Am inchis ochii si am asteptat sa faca pasul gresit.
              Si chiar la facut.S-a dat un pas in spate si atunci am sarit pe el.Probabil ca m-a auzit pentru a vrut sa se uite in sus,dar nu a mai avut timp.Trupul meu s-a izbit de al lui,dezechilibrandu-l cazand pe spate.Am profitat de elementul surpriza ai am infipt batul.Din pacate mi-a anticipat miscarea,pentru ca s-a miscat iar batul nimeri undeva mai jos de umar.Oare daca era in inima il omoram.Gandul m-a facut sa ma cutremut.Nu!Nu puteam sa-l omor si nici nu cred ca murea daca ii infigeam ,,tepusa" in inima fiindca nu-i vampir.Ce a fost in capul meu cand m-am gandit sa ma lupt cu el?!?
              A scos un racnet furios si m-a ridicat asemenea unui fulg aruncandu-ma intr-un copac.Impactul a fost unul dur.Totul in jurul meu se invartea.Eram intinsa pe jos,pe o parte,in timp ce incercam sa-mi recapat vederea.I-am auzit pasii,iar apoi i-am vazut picioarele.NU!Nu puteam sa-l lase sa castige.Adrenalina puse stapanire pe corpul meu.M-am ridicat,iar intr-o secunda i-am pasat un pumn care il nimeri direct in fata.Am vrut sa-i mia dau un pumn,dar de data aceasta imi para lovitura,lucru care ma enerva.Am vrut sa-l mai lovesc inca o data,dar de data aceasta imi prinse bratul.Am vrut sa ma smucesc,,dar fara folos.Nebunia era intiparita pe fata lui,si totusi imi oferi un zambet strengar,cat eram imobilizata.Gandeste!Hai Lex....ce poti face?Dar corpul nu mai asculta de creier.M-am sprijinit pe piciorul drept,ridicandu-l pe stangul si lovindul puternic in sold.
              Asta l-a facut sa-si piarda echilibrul si mi-a dat drumul.Am vrut sa trec de el,dar acesta imi puse piedica.Am cazut pe burta.Am vrut sa ma ridic,dar intr-o secunda m-am simtit intoarsa si m-am trezit cu el peste mine.Fata lui era asa aproape de a mea.Mirosul de crin si trandafir,ma mangaie peste fata,iar simturile mele se delectau cu el.
             -Nu crezi ca ne cam fortam norocul?intreba cu o voce sugrumata.
             Mana lui se aseza delicat pe obrazul meu.Degetele lui trasau linii invizibile pe barbia mea,coborand in jos pe gat si oprindu-se deasupra decolteului rochitei,sau ce mai ramasese din ea.Pielea mea parea atinsa de tacini incisi.In stomac mi se forma un gol.
             -De ai fugit?vocea lui era asemenea unei soapte.
             Lumina fantomatica a lunii cazu pe el.Privirea lui parea de piatra;ochii rosii ca flacarile iadului ma priveau fascinati si lacomi.Doar cu privirea si trupul meu raspundea,vibrand.Ma simteam asa slaba.De fapt sunt slaba.Slaba in fata lui,a privirii si a atingerii lui.Oare de ce?Ma atrage oare pentru ca este un demon?Am inchis ochii alunganu-mi gandul.
            -Pentru ca totul in jurul meu e periculos...pentru ca tu esti periculos,ultima parte o soptisem.
            L-am auzit oftand.NU vroiam sa deschid ochii;eram prea epuizata.O rasuflare fierbinte pe obrazul meu ma aduse in simtiri.Am deschis ochii,dand peste o pereche de ochi negri.Cand se schimbasera?
            -Ti-am spus ca nu o sa te ranesc.Hai cu mine sa iti explic intreaga situatie,facu o pauza,ai incredere in mine!glasul era asa moale.
             Sa am incredere in el?Mi-am pus mana stanga pe obrazul lui.Era asa fin si catifelat.Mi-am plimbat buricele degetelor,pe obrazul lui,bucurandu-ma de electricitatea formata.Degetul aratator l-am mutat pe buza de jos.Ma fascinau buzele lui.Cum puteau sa arate asa vii si pline?Textura era asa catifelata.Buzele s-au departat usor,lasand ca aerul sa le mangaie usor.Aratau delicios de sexy.In timpul contemplarii,fetele noastre s-au apropiat.Mintea mea era goala,asemenea unei hartii.Ma bazam doar pe instinc.Vedeam doar buzele lui...


              Tipatul Laylei ma scoase din reverie.Ce faceam?Ca un beculet aprins,toate amintirile din acea noapte in revenira.Trebuie s-o gasesc.
              -Imi pare rau pentru tot!am spus pe un ton stins,iar in acel moment genunchiul meu facu contact cu punctul lui sensibil.
             L-am dat de pe mine rapid,ridicandu-ma si luand-o la goana prin padure.Afara incepea sa se lumineze.Vedeam cum magia dispare,iar bezna acea se risipeste ca nisipul.Razele soarelui incepeau sa prinda contur.
             Mi-am dat seama ca urcam din nou.Uitandu-ma in stanca am vazut ca iar sunt pe o stanca.De data asta nu la fel de inalta.Am localizat o panta in jos pe langa stanca.O data ajunse acolo daca mai mergeam 500 metri ajungeam la strada.
             -Lexy!am auzit-o pe Layla strigandu-ma.
             Era in viata.Supravietuise o noapte in padure cu un demon,desi nu arata prea bine.Rochia era rupta,parul era valvoi si un pic ars,iar pe piele vedeam numai vanatai si zgarieturi.Cu picioarele sub ea,cu un zambet mic,si cu niste ochi obositi,ma privea de pe marginea stancii,facandu-mi cu mana.
              Am inceput sa alerg fericita sprea ea.Si intr-o secunda fericirea mea se transforma in groaza.O bucata din stanca se desprinse,iar Layla cazu de la acea inaltime.I-am auzit doar tipatul luat prin surprindere,si bufnitura stancii de pamant.O doamne!Nu!!!am simtit cum lacrimile in curg pe obraji.Picioarele imi cedara.Corpul se prabusi.Este imposibil!Imposibil!
                Taraindu-ma am coborat stanca,neavand curaj sa ma uit la ea de sus.O data ajunsa langa ea,i-am luat mana,tinand-o strans si rugandu-ma.Nu avea cum sa traiasca.Pierduse prea mult sange.Nu o pot lasa sa moara!Am adus-o data la viata.Trebuie sa mai pot si a doua oara.Mi-am pus ambele maini pe pieptul ei.Energia incepu sa pulseze,iar corpul ei fremata sub mainile mele.
             -Hai,Leyla.Nu ma poti parasi!sughiturile incepeau sa-mi acompanieze fiecare cuvant.Ai...ai promis ca...vei...vei fi langa...mine.plangeam.
              Corpul ei incerca sa revina la viata.Dar de cate ori imi ridicam mainile de pe pieptul ei,viata se scurgea din corpul ei.Nu puteam s-o readuc la viata.Nu mai aveam suficienta energie.
              -Layla!am tipat disperata.
              Razele soarelui ii dezvaluiau adevarata frumusete.Ii alineau ranile,o mangaiau,ii ofereau splendoare.
              -Pot eu s-o readuc la viata...vocea se pierdu in aer.
              Nu trebuia sa ma intorc ca sa stiu ca e el.Ian...oare de ce sa ma ajute?
             -Bineinteles ca vei face ceva pentru mine.Promiti?
             -Promit,am spus,dar tonul meu se sparse in mii de bucatele.
             Se aseza langa mine.Mainile lui le acoperira pe ale mele.Un val de electricitate de lovi.Scantei erau din palmele noastre.O lumina albastra aparu si inconjura trupul plapand al Laylei.Rezista Layla!Promit ca te voi salva...

luni, 12 martie 2012

Capitolul 7


                                              Capitolul 7
                                             (AllexisPOv)

              Linistea pare a fi cuvantul care domina totul.Dar parca linistea asta prevesteste ceva.Sa fie calmul dinaintea furtunii?
             A trecut o saptamana de la acea intamplare de la spital.De atunci n-am mai auzit nimic nici de Ian,nici de misteriosul demon.
             Sa spunem ca ne-am intors la vietile noastre normale.Dar am un presentiment ca ceva se va intampla.Ceva ce va schimba totul...
***
            Stateam in fata unei usi mari si duble,ca a celor din Familia Addams,dar in loc de cripte si de ceata aceea idioata,era iarba uscata si lumina difuza.In ferestrele mari,erau trase draperii visinii din catifea,care nu lasau ca ochii curiosilor sa descrifreze tainele casei.Acestea accentuau aerul acela sinistru.Un croncanit gros si fioros se aude iar cand intorc privirea sper locul cu pricina vad un corb mare care ma privea.Parea ca ma supravegheaza...Oare daca as fugi ar incerca sa ma omoare???Doamne ce ganduri mai am si eu.Totusi acel zgomot mi-a dat o senzatie stranie care a coborat pana pe sira spinarii.Am mai privit o data casa.Cladirea avea doua etaje si parea o casa veche dar totusi in acel stil aristocratic.Cand am pasit prima data in aceasta curte,sentimentul acela ca se va intampla ceva a revenit.Doar ca era ciudat...simteam ca ceva rau si bun se va intampla o data..
            Strang mai tare cartea care m-a adus in locul acesta infiorator.Aceasta carte care pesemne va fi calaul meu.


            Si cand ma gandesc ca eu nu am fost de acord cu aceasta situatie.Aceasta carte am gasit-o pe strada,iar pe una dintre foi era scrisa o adresa.Si cum Layla este MISS BUNATATE a propus s-o returnam.Cum era zicala aia???,,Ce-am gasit al meu sa fie."Dar am putut s-o scot la capat cu Layla?Nu.Bineinteles ea a zis sa facem ce e corect.Argumentul care a reusit sa ma convinga a fost ca asa ne vom cunoaste si noi noii vecini.Dar acum parca n-as mai vrea sa-i cunosc.Adica baieti draguti n-au cum sa fie,nu?Cine intreg la cap ar locui aici.
            Ma uit spre Layla si vad ca e si ea foarte speriata.Oare s-o rog sa faca vreo vraja sa ne teleporteze de aici?Neah!Mai bine il infrunt pe Frankenstein,decat sa ma trimita pe Marte.Ridic din umeri si mai sun o data.Poate nu e nimeni acasa.Cand sa ne intoarcem sa plecam,din interiorul casei se aud niste pasi.Usa se deschide cu un scartait infiorator si in apare...Oh my god!
             -Serios?Voi sunteti noii vecini?intreb pe un ton acru.
             Inca ma uitam uimita si nervoasa la ei.In fata mea stateau Ian si prietenul lui,Chris.Pot sa pun pariu ca aceasta carte ,,pierduta" a fost un siretlic de-al lor.Am spus eu ca ceva se va intampla.
             -Buna,papusa!Ai venit sa ma saluti?spuse Ian pe un ton glumet,in timp ce se sprijinea de tocul usii.
             Uitasem cat de bine arata,iar lumina aceasta il facea sa arata ca un inger.Contrastul dintre pielea lui alba si perfecta ca de portelan se contura pefect cu negru parului.Doream sa-i ating suvitele care poposeau pe fata lui.Sa-mi infasor degetele in acea matase a intunericului.Un alt contrast bine definit era intre ochi si buze.Doua oceane intunecate pulsau intre mister si obscuritate,desi aveau o stralucire aparte,avand cate o luminita care dadea acel sarm ochilor.Acestia erau impodobiti de cate o pereche de gene lungi si dese care ofereau mici umbre pometilor.Iar buzele...acele buze rosii si umede pareau mai vii ca niciodata.Erau usor intredeschise lasand aerul sa le mangaie.
               Era imbracat pulover bleumarin,din lana pe gat care se mula perfect pe corp aratandu-i muschii.In partea de jos avea o pereche de jeansi negrii.Era asemenea unui tablou pictat in lumina si umbre.El era un tablou.El vedeai asemenea unei umbre,luminat de o frumusete ireala.Prin obscuritate devenea asemenea unui inger.Era in plin contraste.Parea un inger desi este un demon.Statea in umbra desi parea ca fiecare fibra din el lumineaza.Arata ca un Adonis desi cred ca va fi calaul meu.
              Am vazut cum ridica din sprnaceana uitandu-se seducator la mine.Si atunci mi-am dar seama ca ma uit ca o neghioaba la el.Am inchis ochii,tragand aer proaspat in piept,incercand sa-mi limpezesc mintea.Am expirat,apoi am deschis ochii luandu-mi o postura defensiva.
              -Presupun ca aceasta este cartea vostra,am zis pe un ton neutru in timp ce-i intindeam cartea.
              Degetele noastre s-au atins si un foc electric mi-a strabatut pielea.Degetele lui s-au impletit usor cu ale mele,iar focul din interiorul meu crestea considerabil.Am ridicat privirea spre el.Corpurile noastre s-au apropiat,electricitatea crescand.Ma simteam ca intr-o cusca cand il priveam in ochi.Totul din jurul meu disparea...


               Motorul unei masini se auzi spargand parca vraja.Mi-am retras mana,stingherita de privirile din jur.Layla se uita putin confuza la mine,Chris avea un zambet imens de parca casrigase la LOTO,iar Ian ranjea ca tampitul.I-am aruncat o privirea urat apoi m-am dat doi pasi in spate.
             -Noi trebuie sa plecam...
            Dar n-am putut termina ca Ian ma intrerupse:
            -Nu intrati?
            -Nu multumim,am raspuns cat de dulce am putut.
            L-am auzit oftand,iar in urmatoarea secunda m-am simtit tarata in casa.Daca conacul arata sinistru pe afara,inauntru arata ca o casa de vampiri.Tot ce mai lipsea erau muritori atarnati in lanturi de tavan,cranii umane pe jos si sicriele cu creaturile alea inspaimantatoare,care sunt in stare sa te ucida fara sa le pese daca ii implori.
            Il urmez pe brunet,desi inca nu stiam sigur de ce o fac.Simteam o parte din mine care vroia sa afle ceva.Dar oare ce?Ian mergea atat de usor,parca plutea,insa ma facea sa cred ca eu merg ca o rata constipata.
           Deschise o usa si ne facu semn sa intram.Incaperea in care tocmai pasisem era o sufragerie mare,frumoasa,dar foarte racoroasa.Era o camera de moda veche,cu bibloteca plina de carti imbracate in piele.Caldura acestei camere era oferita de un semineu mare,in care focul mocnea incet dar sigur.
            -Stati jos,ca nu va papam,ne spuse Ian amuzat,in timp ce mai arunca niste lemne,ca sa hraneasca lacomia focului.
            Ne-am asezat pe o canapea mare,rosiatica,in timp ce Chris se asezase pe bratul canapelei,iar El pe un fotoliu,picior peste picior,prizandu-si genunchiul cu mainile.
            Pe masuta din fata nostra erau asezate pe o tava patru pahare pline cu un lichid rosiatic.
            -Vin?intreba Chris,spusera in timp ce el si Ian se intindeau dupa pahare.
            Am observat ca lichidul din paharele lor avea o nuanta mult mai rosiatica.Parea mai vascos si putin inchegat.Daca nu cumva...
           -Sa inteleg ca nu sunteti demoni,ci vampiri,am zis in timp ce ma relaxam mai mult pe canapea.
            O rafala de ras zgudui incaperea.M-am incruntat.Ce era asa de amuzant?Ian isi trase fotoliul mai aproape si se apleca putin spre mine.
           -Nu ma rogi sa te musc?zise pe un ton seducator.
           Cuvintele parca erau cusute de buze.Se apleca si mai mult si imi lua o suvita intre degete.Ochii lui erau pironiti pe ai mei,ne oferindu-mi ragaz pentru a respira.
           -Pe tine te ametesc?ma intreba in timp ce rasuflarea lui fierbinte imi imbatea simturile.Afisa un zambet smechereste.Unde mai auzisem aceasta replica?Capul imi vajaia.Dar beculetul s-a aprins.
           M-am intins in fata,astfel ca fetele noastre sa fie apropiate.Un zambet de invigator mi s-a intiparit pe fata.
           -Frecvent,domnule Edward Cullen,am zis pe un ton jos.


           Pentru o secunda zambetul i-a disparut,dar a reaparut la fel de repede.Credea ca ma pacaleste pe mine?Carti cu vampiri...si eu sa nu imi dau seama.Cartile acestea sunt o parte din viata mea.
           -Deci?Vampir...
           -Nu tot ce zboara se mananca.Daca tot ai citit asa mult,cred ca ai mai auzit ca vampirii au o parte demonica,zise plictisit in timp ce-si dadea ochii peste cap.Chiar crezi ca toate prostiile alea in carti nu au un sambure de adevar?Oare de unde vin toate acestea?intreba ridica din sprancene superior.
           -Sa inteleg ca nu esti vampir,dar bei sange.Cat de des simti nevoia de sange?
           -Sangele pentru noi e ca drogurile pentru oameni.Bineinteles ca de-a lungul timpului demonii au vanat sange de inger,care e mult mai,se intoarse spre mine,DULCEEE.
          Am simtit cum ma trec fiorii pe sira spinarii.Un gol mi s-a format in stomac.Desi eram in proportie de 90% om prin vene inca imi curgea sange de inger.
M-am uitat speriata la el.
          M-am uitat in jur si am vazut ca Layla si Chris nu mai erau in camera.
          -Chris ii prezinta Laylei casa.Si ca sa te linistesc,nu v-a pati nimic...si nici TU.
          Un tunet a spart linistea.M-am uitat spre fereastra.Picaturile mari se loveau puternic de sticla.Am oftat.Cum mai ajungem acasa?Parca tot universul se impotrivea si dorea ca noi sa stam in aceasta casa.
          M-am ridicat si m-am dus in fata ferestrei.Am atins usor sticla,iar raceala ei mi-a mai limpezit putin gandurile.Imi placea racoarea care o oferea sticla.M-am intors cu spatele la fereasta,sprijinindu-ma usor de ea.Ian ma privea ciudat.Am observat ca intr-un colt al camerei era un pian imens.Am inaintat spre el.Am apasat una dintre clape,iar un sunet prelung sa acompanieze sunetul ploii.
M-am asezat jos,in timp ce apasam alta clapa.L-am simtit cum s-a asezat langa mine.Mi-am retras mainile,in timp ce ale lui acaparau pianul.
            Mainile lui pareau ca se joaca pe acel teritoriu strain pentru mine.Degetele lui parca simteau ritmul melodic.Apasa cu blandete clapele alb;din cand in cand deschizea ochii si privea peretele din fata.Ma intrebam ce vede,ce reprezinta pentru el sunetele acestea...ce simte...Ma asteptam sa cante altceva.Poate chiar sa schimbe linia melodica,insa in continuare se auzeau aceleasi note joase,care ma faceau sa tremur.Mi-am indepartat o suvita rebela,in timp ce ma sprijineam de scaunul lui.


           Am vrut sa-l ating,dar parca ceva ma oprea.Dar parca se ridicase un zid.Degetele sale lungi parcurgeau acea suprafata rece,apasand din ce in ce mai tare dorind sa intensifice sunetul.Ma innebunea,ma ametea.Am privit catre usa care parea blocata si simteam ca trebuie s fac ceva dar ce?
             Ultimile sunete si melodia se termina.L-am privit.Parea o stana de piatra,asa cum privea peretele din fata.Dupa cateva secunde,s-a intors catre mine.S-a uitat fascinat la mine,in timp ce fata lui se apropia amentator de mult spre mine.Buzele lui parea asa tentante.Mana lui poposi usor de obrazul meu.Un val de electricitate si-a facut aparitia.


            "Ai grija in ce tabara joci...".Cuvintele demonului mi-au rasarit in minte.Ce faceam?Am simtit cum sangele navaleste asemenea unei avalanse in obraji.Am plecat privirea.Ma simteam jenata pentru ca macar ma gandisem sa-l sarut.Mana lui aluneca usor sub barbie,ridicandu-mi privirea obligandu-ma sa-l privesc.Ochii lui ma priveau cu blandete si simteam ca emana dintr-o data o fericire molipsitoare.Oare ce-i schimbase starea?Buzele sale mi-au atins usor obrazul.Buzele lui erau asa de moi si delicate.Un mic foc imi acaparasem obrazul.Fara lui s-a afundat in parul meu,inhaland mirosul.
             -Ai un miros aparte.E o tentatia asa mare...zise razand in timp ce mainile lui se jucau in parul meu.
             -Aaa...asta e un compliment?am intrebat nesigura.
             Un scartait prelung s-a auzit,iar Layla cu Chris au aparut in pragul incaperii.
            -Scuze pentru deranj,zise pe un ton de complice Chris.
             Layla arata putin nervoasa,iar Chris....ei bine Chris era Chris.M-am indepartat de Ian,stanjenita dar si nervoasa pe situatie.Brunetul iesi din camera,insotit de Chris.
            M-am uitat pe geam si am vazut ca furtuna inca continua.
            -Hai sa mergem,mi-a spus Layla cam iritata.
           Am iesit din nou pe acel coridor intunecat.Oare pe unde era iesirea aceea?
In timp ce colindam coridorul,am simtit pe cineva in spatele meu.


           M-am intors brusc,astfel lovindu-ma de ceva tare.Mi-am pierdut putin echilibrul,dar o mana m-a adus pe picioare.Mi-am dat seama ca era Ian.
            -Noi trebuie sa plecam.
            -Nu vreti sa dormiti in aceasta noapte aici.Afara inca ploua cu galeata,spuse Ian un pic grabit.Cel mai bine ar fi sa ramaneti.
           Simteam o nuanta de amenintare in glasul lui.Ian facu un pas catre mine.Aerul se schimbase.Era ca si cum dintr-o secunda in alta o bomba va exploda.Chris si Layla faceau schimb de priviri dure.
            -Nu multumim,spuse pe un ton ,,dulce" Layla.
            -Vrajitoareo,daca as fi in locul tau as tacea din gura.
            Trebuia sa fi un idiot ca sa nu vezi tonul de amenintare cu care o spusese.Layla a facut un pas catre el.
           -Ma provoci?
           Deja totul scapa de sub control.Era clar ca vroia ca in aceasta noapte sa stam aici.
           -Gata...potoliti-va!Va comportati ca doi copii imaturi.Vom dormi in aceasta noapte aici.
           Layla s-a uitat ciudat la mine,Chris ca de obicei era vesel,iar Ian...ei bine nu stiu ce vroia sa exprime privirea lui.Stiu ca aceasta decizie nu e tocmai una buna.



deci....imi cer scuze pentru intarziere...sper ca,cu ajutorul acestui capitol ma mai revansez un pic:D
vreau sa clarific un lucru...pozele pe care le pun nu sunt cu personajele din poveste...adica nina sa fie Allexis,iar Ian...ce chestie chiar Ian din poveste:))...pun pozele care se potrivesc cu situatia(stiu am exagerat cu numarul pozelor...si poate ca sunt cam multe din TVD dar acum asa am simtit ca vreau sa fac)
vreau sa-mi spuneti ce va placut din capitol...si ce nu...si vreau sa imi spuneti daca mi-am iesit din mana:) ca de n-am mai scris de mult:))

sâmbătă, 10 martie 2012

O leapsa interesanta...


1. Daca vi s-ar propune sa va scrieti biografia, carui scriitor i-ati incredinta sarcina aceasta?

Pai este vorba de biografia mea deci cel mai bine este daca o scriu eu...dar presupun ca as putea cere sfatul altor scriitori;)


2. Care sunt motivele pentru care i-ati incredinta lui sarcina aceasta?
-nu le-as incredinta toata sarcina...ei deja sunt scriitori renumiti deci pot sa imi ofere sfaturi:D

3. Este sfarsitul lumii. Ce carte ati pune in capsula cosmica pentru a pastra o « urma» a umanitatii?
Seria Academia Vampirilor.Stiu ca a zis o carte dar eu as lua toata seria chit ca trebuie eu sa ma mai inghesui...:))
4. Cum arata pentru dvs. pauza ideala pentru a citi o carte?
O dimineata placuta de vara,cand soarele nu are totusi atata putere,dar straluceste jucaus pe cer.As sta la umbra unui copac,undeva la inaltime si as privi marea,intrepatrunderea cerului cu apa.Iar sunetul lin al valurilor care se sparg mi-ar acompaia gandurile pe taramurile imaginatiei...

5. Dacă ati avea puterea de a « sterge » un personaj de roman, care ar fi acesta?
Orice personaj din orice carte oricat de insignifiant ar parea joaca un rol important...cum as putea sa-l sterg?????Unde mai e farmecul???

6. Care sunt motivele pentru care ati scoate acest personaj?

-Nu am

7. Cati kilometri ati merge pentru a gasi o carte ?
Daca cartea ma intriga as merge zi si noapte pentru a o gasi...sau fac autostopul si ajung mai repede:))

8. Daca ar fi posibil sa va intoarceti in trecut, ce scriitor ati vrea sa intalniti ?
Lev Tolstoi(pentru operele lui geniale care surpind atat de bine trairile personajelor)
Jules Verne(pentru toate inventiile scrise ca pentru mai tarziu sa fie chiar inventate) 

9. Care ar fi primele cuvinte care i le-ati adresa (In afara de « Buna ziua ») ?
I-as spune ca il admir pentru toata munca depusa...

10. Descrieti biblioteca visurilor voastre.
  O bibloteca plina cu carti din toate domeniile,care sa cuprinda cat mai multe genuri si autori.Si sa nu uitam de sala cu semineu si cu fotolii mari si moi in care sa te afunzi...iar lectura sa-ti devina prietena...

O leapsa destul de interesanta...cine o doreste poate sa o ia!!!

joi, 8 martie 2012

Scuze pierdute in adierea vantului...

Nu stiu cati vor citi acest post.De fapt nu stiu cati il vor vedea.Poate am fost deja uitata.N-am de unde sa stiu.
Am fost un punct alaturi de celelalte linii si forme care va contureaza viata.Sunt dar poate am fost lasata in urma.Nu ma plang.De ce as faceo?Cand eu nu sunt perfecta.
Pe cei care totusi ii interesa de mine,i-am dezamagit.Stiu ca poate sunteti suparati pe mine pentru ca nu am postat.Poate ziceti ca am fost o impocrita care v-a irosit timpul si apoi a plecat fara nici o urma.Dar nu este asa.Si eu mi-as fi dorit sa fi scris urmatorul capitol.Desi inca nu stiu cum ar trebui continuata ideea,nu as vrea sa renunt.
Am cateva probleme...in mare parte este scoala,dar am si niste probleme de sanatate.De aceea am intarziat cu capitolul urmator.Totusi cat de curand am sa postez.Sper ca cel tarziu sambata seara sa reusesc "sa aduc" la viata continuarea.
Tot ce am de spus este ca ''IMI PARE RAU DACA V-AM DEZAMAGIT".Nu asta a fost intentia mea.Voi incerca ca urmatoarele capitole sa fie mai bune sau macar sa se ridice la nivelul asteptarilor voastre.Totusi stati linistiti,n-am sa renunt!!!
O primavara frumoasa,pline de impliniri pe toate planurile...:X

miercuri, 7 martie 2012

Primavara vine cu multe surprize...

Un nou concurs..............O noua sansa de castig.Ce carte????Simplu:Creatura de Nely Cab.Cerintele sunt cele mai simple.De ce sa nu incercati?Perioada de inscriere5-30martie.Detaliile le gasiti aici.

duminică, 4 martie 2012

Leapsa insotita de un premiu...


1. 5 cuvinte care-mi aduc aminte de momente speciale 
din viaţa mea, pline de amintiri:
marea
vacanta
sporturi extreme
petrecere
caldura
   2. Persoana care mi-a dat premiul: 
Sweet Lemon    3. Răspunde întrebărilor care însoţesc premiul!
    a.Care e desertul tău preferat? 
 
tortul de ciocolata
    b. Culoarea preferată? 
verdele    c. Care este prenumele tău? 
Crina    d. Care este ultima melodie pe care ai ascultat-o?
Could I have this kiss forever-    e. Pisici sau caini? Cainii:X

    4. Ceva despre mine, ce nu am mai spus nimănui pe blog:
Unul din vesele mele este sa devin pilot;)

   5. Blogurile care cred eu că merită acest premiu:
eu cred ca toti care cei care imi viziteaza blogul si vad acest post pot lua premiul si leapsa pentru ca fiecare merita premiul iar leapsa pentru ca e foarte draguta.(am dat si eu cateva exemple de bloguri)
6. Anunţă-i pe proprietarii blogurilor că au primit acest premiu.

sâmbătă, 3 martie 2012

Un nou concurs---Primavara e mult mai frumoasa cand citesti;)

Un nou concurs...o noua sansa de castig...Si ce mai concur!!!!.Poti castiga cartea DAMNARE-LAUREN KATE.Concursul se incheie pe 9 martie.Tot ce trebuie sa faci e sa spui ultima carte citita si sa-i faci o mica recenzie...Simplu,nu????Pentru mai multe detalii intrati pe blogul povesti-intunecate...aici

joi, 1 martie 2012

Concursuri cu ocazia venirii primaverii!:X

Primavara a venit in forta si poate ca inca nu se vad ghioceii, dar puteti sa va innoiti bibloteca personala.

Durata primului concusrs 1-15 martie. Concursul este organizat de blogul ,,From Dawn to Dusk" Premiul....orice carte in valoare de maximum 40 lei. Trebuie sa-i multumim bineinteles LIBRARIEI ONLINE LIBRIS:D
Pentru mai multe detalii-aici


Al doilea concurs este organizat de blogul ,,d3sprecarti".Durata concursului:29.02-06.03
Premiul:,,Frenezia de Francesca Lia Block.Multumiri editurii Corinteens.Detaliile le gasiti aici.