Taclare+scuze+capitol nou

Doamne cat de dor mi-a fost sa mai postez si eu ceva...stiu;am fost absenta aceste doua luni.La inceput au fost tezele,care mi-au dat putine(sau mai multe) batai de cap apoi cand credeam si eu ca toti oamenii normali ca am terminat au inceput sa vina profii cu pretentii...s-au trezit si ei in ultima luna ca nu avem note.Si uite cum in fiecare zi aveam ascultari,lucrari,mai multe teme.Nici nu ziceai ca vine sfarsitul anului scolar.Si am fost prinsa de ele,incat nu am mai avut timp sa postez.Mai ales cum ma cunoscu eu pe mine si stiu ca o dau in bara la final de an,a trebui sa ma pun cu burta pe carte(mai mult sau mai putin).La teze eu zic ca am luat note bune:8 la engleza(v-am maii povestit eu cu nebuna mea de profa),9 la romana,10 la geografie si 10 la logika.
Si am terminat acum clasa a IX-a cu media 9.75 :D


Desi am fost absenta cu postarile,nu am lipsit in totalitate din aceasta lume.Verificam mai mereu sa vad noutatile,noile capitole,cum mai este viatza voastra.Un alt motiv pentru intarzierea capitolul este din cauza laptop-ului.S-a stricat...noroc ca reusisem sa salvez munca pe stick(dar cu mici defectiuni)...am fost la un pas sa renunt.Pentru ca ma ofticam.Credeam ca imi pierdusem munca(nu era tot capitolul gata,dar aveam ideile de baza scrise+imagini+inceputuri din alte ficuri.Dupa ce am reusit sa-mi recuperez munca a intrevenit blestemata de scoala.Avand atatea pe cap,nu mai reuseam sa mai stau pana la 3 dimineata.Si stiti sau daca nu stiati eu atunci am momente de inspiratie...si nu am mai putut scrie.Dar acum m-am intors!!!


As vrea inainte sa postez sa imi cer scuze unei persoane dragi.Acea persoana este SARA HOPE.Imi pare rau ca te-am dezamagit,si stiu ca esti in continuare suparata pe mine.Nu pot sa dau vina pe laptop,sau pe cel care mi-a spart parola de la mess,pentru ca si eu trebuia sa am niste copii in plus.Dar sa sti ca vreau sa iti recastig increderea...esti prima persoana care m-a ajutat in aceasta lume noua.Ai reusit sa ma suporti(si crede-ma stiu uneori pot fi asa enervanta sau plictisioarea),mi-ai ascultat intrebarile toante,lipsite de sens,mereu mi-ai dat un sfat bun,ai fost acolo pentru mine.Imi pare rau!
Si de asemenea vreau sa imi cer scuze cititorilor pentru lunga perioada de asteptare!!!

Si acum capitolul:

                                             Capitolul 11(2)
                                               (AllexisPov)

           -Si tu cine esti?o intreba Layla,ironia simtindu-se din plin.
          -Sunt dezamagita de tine,spuse catre Ian.Cum ai putut sa uiti sa le spui de mine?!?am vazut o licarire rautacioasa in timp ce se uita la mine.Sa ma prezint;sunt iubita lui Ian...zise lasand fraza in aer,parca asteptand sa explodez.
          Un inel de durere imi strabatu inima,captand-o intr-o mare a torturii.De ce oare?Ce era cu schimbarea asta brusca...I-am privind,simtindu-ma vinovata pentru tot.Nu merita asta...
          Durerea si vina au fost inlocuite de furie.O simteam luand controlul asupra corpului,mintii si sufletului meu.Focul pornea din centrul existentei mele,acaparand totul in calea lui.Am observat privirile celor din camera atintite asupra mea,analizandu-mi pana cea mai mica miscare.Layla ma privea compatimitor,in timp ce ii arunca privire urate domnisoarei.Ei,bine spre deosebire de Layla,Chris ma privea cu interes,avand o privire rautacioasa,privirea lui exprimand ceva de genu"Ei,si acum ce o sa faci?!?".M-am uitat urat la el,in timp ce privirea mea ramase acum atintita asupra lui Ian.Curiozitatea era intiparita pe fatza lui;ma analiza cu interes,cautand ceva,iar cand il gasi,un zambet malitios care era in concordanta cu privirea jucausa,asemenea unui motan,care a facut ceva rau si nu a fost prins."Iubita lui" ma privea amuzata,in timp ce se sprijinea de Ian.
           Am afisat un zambet fortat,apoi l-am privit direct in ochi.
           -Sunt dezamagita de tine,am oftat teatral.Cum sa uiti sa-ti prezinti iubita?Macar in dimineata asta puteai sa-mi spui de ea,in loc sa fii preocupat de tinuta mea!am zis afisand un zambet inocent,in timp ce clipeam des din gene.
           Chris izbucni intr-un ras ce zgudui casa din temelii.Se tinea de burta,in timp ce incerca sa se linisteasca.Layla isi acoperi rasul,sub forma unei tuse,iar Ian si 'iubitica' se uitau la mine uimiti.Brunetul se incrunta,iar fata inca surprinsa,vorbi mai mul pentru ea:
            -Aveai dreptate cand ziceai ca ea nu e ca celelalte!se uita in continuare curioasa la mine.
            Asta ce trebuia sa insemne?Cu cine nu seman?Cate intrebari...si ceea ce ma enerveaza si mai mult este calmitatea ei.Eu ii zic ca iubitul mi-a admirat "tinuta" si ea nu zice nimic?Nu s-a simtit nici macar putin ofensata.Ce e neregula cu ea?
            Bruneta se indeparta de Ian,punand pe masa doua farfurii cu mancare,apoi iesind din camera.Ne-am asezat cu totii la masa,inca nerupand nimeni linistea.Mancarea din fatza noastra mirosea grozav;dar inca ma simteam furie,asa ca am impins farfuria,aratandu-mi imbufnarea.
             -Nu multumesc,nu imi este foame!
            In acel moment stomacul m-a dat de gol,facand un zgomot mic,si totusi perceptibil pentru urechile lor.Chris rase pe infundat,in timp ce Layla avea o fatza inexpresiva.Refuza si ea farfuria,facandu-l pe Chris sa se incrunte.Mmmmmmm....ceva s-a intamplat intre ei doi.Si lui ii pasa de Layla desi nu isi da seama.
             Ian ezita putin,apoi imi impinse inapoi farfuria,rugandu-ma sa mananc.M-am ridicat brusc in picioare simtind cum inversunarea crestea in mine.M-am sprijinit in palma,aplecandu-ma,astfel,fetele noastre apropiindu-se.
            -De ce?Ca sa ma otravesti!!!Sau poate vrei sa ma droghezi,care sa iti fiu sclava si sa iti fac pe plac,zic tipandu-i in fatza.
             Chris cazu de pe scaun din cauza rasului,in timp ce Ian clipea nedumerit.Se ridica si el de la masa,ocolind-o si venind incet spre mine.Am  facut un pas inapoi,dar el era deja langa mine.Isi incolaci bratele,in jurul taliei mele,aducandu-ma suficient de aproape pentru a ma imbata cu mirosul mirific de trandafir si crin,si pentru a-i simti respiratia fierbinte peste fatza asemenea unei brize delicate.Isi inclina capul,astfel depunand un sarut pe lobul urechii.Inima imi zvacni in piept,temperatura corpului crescand cel putin de doua ori,simtind furnicaturi,iar golul din stomac,parea ca se adanceste asemenea unei gropi fara fund.
             M-am cutremurat,in timp ce picioarele le simteam din ce in ce mai moi.Ian isi ridica privirea,zambindu-mi invingator:
             -Sa sti ca nu e o idee rea,spuse ganditor.Ce zici de sclava mea personala?
             Se apleca pentru a-mi saruta din nou gatul,dar l-am impins,uitandu-ma urat la el.
         -Ai iubita,neghiobule!am afirmat furioasa.
         M-am indepartat putin de el,facand cativa pasi in lateral,pentru a-l ocoli,dar totul in jurul meu se intuneca,apoi corpul incepu sa-si piarda echilibrul,prabusindu-se.Doua maini puternice,m-au inconjurat,simtind o caldura acaparandu-ma parca revitalizandu-ma.Am deschis incet ochii,realizand ca cel care imi oferea echilibrul era nimeni altul decat Ian.M-a condus,mai bine zis,m-a tarat pana la masa,asezandu-ma pe scaun.
         Era furios,se vedea asta in fiecare fibra a corpului.A inceput sa se plimbe nervos prin camera,in timp ce murmura ceva.Am inteles decat:"moartea mea" si "incapatanata".Stiam ca era vorba despre mine,dar nu ma simteam in stare sa pun piesele cap la cap.Deodata brunetul s-a intors iritat spre mine.Se apleca asupra mesei,impingand farfuria cu mancare spre mine.M-am uitat confuza la el,neintelegand unde vroia sa ajunga;parca l-am refuzat o data.Vazand ezitarea mea,s-a incruntat si mai mult,cutele aparand pe fruntea lui,stricand netezimea perfecta a pielii,in timp ce buzele lui parea lipite intr-o linie fina fara nici o emotie.
          -Tu.....mananci.....acum....tot!din tonul lui reiesea mai mult un ordin decat o rugaminte,iar pauzele facute nu erau altceva decat momente in care sa-si adune un dram de calm ca sa nu ma stranga de gat.
          Am vrut sa-l contrazic,dar deja incepeam sa simt cum camera se invartea cu mine.Am strans tare ochii,incerc sa trag aer in piept,pe care apoi l-am expirat zgomotos.Am redeschis ochii,privindu-l pe Ian direct in ochi.Am vazut hotarerea imprimata in acestia si mi-am dat seama ca batalia este pierduta.Plus ca nu aveam suficieanta indarjire in acest moment.Energia mea era zero.Ma intrebam cum de inca imi mentin pozitia verticala,desi nu ma indoiam ca daca ma ridicam in acest moment,nu m-as fi prabusit.Am oftat,in timp ce privirea mea cazu pe asupra farfuriei.Arata totul asa de bine...nu mai zic de miros.M-am uitat la Layla care ma privea ingrijorata.Mi-am dat seama ca era solidara in toata aceasta situatie.Daca eu refuzam,refuza si ea.Si totusi...m-am uitat mai atenta la Layla si am observat cu pielea ei era asa alba;arata ca o fantoma.Intregul ei corp parea ca se frange la cea mai mica adiere.NU putea zice ca eu aratam mai bine,dar totusi.Ea avea nevoie de energie...avea nevoie de hrana pentru a-si putea reveni.Si eu eram egoista si ma gandeam numai la mine.Privirea mea s-a mutat apoi asupra lui Chris.Acesta statea incordat urmarindu-mi orice miscare.Parea usor amuzat de situatie si totusi ma privea rugator.Vroia sa trecem peste aceasta situatie si eu eram singura care ii putea pune capat.
           M-am uitat din nou la Ian,care pa privea superior de sus,asteptand urmatoarea mea miscare.
          -Sti ca te pot obliga sa mananci,nu?
          M-am uitat urat la el.Desi folosise un ton morocanos,puteam simti o tenta de inveselire in glasul lui.M-am simtit oare cum usurata ca nu mai era asa nervos.
         -Nu este nevoie,am afirmat incercand sa contracarez.
         Am luat furculita,dar m-am oprit oftand pentru momentul dramatic.Am ridicat din nou privirea spre Ian,vazandu-l cum isi ingusteaza ochii,la "subtila" mea incetineala,in timp ce i-am oferit un zambet inocent.Inainte sa iau prima imbucatura,am privit-o direct in ochi pe Layla spunand cat de serioasa puteam:
          -Daca mor,razbuna-ma!
         Toata lumea s-a linistit vizibil,atmosfera detesionandu-se.Dupa ce-am confirmat ca mancarea nu e otravita,au inceput si ceialalti sa manance,lucru care m-a suprins:
          -Sa inteleg vampiro-demonii mananca mancare normala?n-am putut ascunde surasul care nu a trecut neobservabil de cei doi.
          -Mda...zice precaut Ian.
          Am ridicat o spranceana,in timp ce ma incruntam la lipsa de informatii pe care o aveam.Si totusi am zis sa o las pe mai tarziu,ca doar nu plecam nicaieri.Am oftat,incercand sa alung orice gand trist.
          -Deci,cum vi s-a parut mancarea?a intrebat Chris.
          Eu si Layla ne-am uitat una la alta pret de cateva secunde,apoi ne-am intors catre ei exclamand:
          -Neah!!!
          Nu aveam nimic de comentat in legatura cu mancarea.Fusese extrem de gustoasa,dar unde stiam ca era gatira de iubitica lui Ian...si cum eu sunt o fire extrem de orgolioasa,nu puteam sa fiu de acord cu el.
         L-am simtit undeva in spatele,rasuflarea lui fierbinte,gadilandu-mi ca o rafala,urechea,delectand pielea in vibratii puternice:

         -Nu sti sa minti,sopti amuzat.
         M-am intors furioasa spre el,pregatita sa ii dau o replica usturatoare,dar m-am blocat cand mi-am dat seama ca fetzele noastre erau asa apropiate.Ochii lui,pareau o groapa fara fund unde se ascundeau mii de secrete,taine,trairi,invaluite de acea negura fantomatica.Ma simteam oarecum atrasa de aceasta fiintza extrem de schimbatoare,carismatica dar de asemenea foarte periculoasa.Corpului parea asemenea unui magnet...iar eu ma apropiam din ce in ce mai mult de el.
          -Cred ca e timpul ca noi sa primim niste raspunsuri,am spus pe un ton slab.
          Ian imi oferi un zambet echivoc,ceea ce imi facu ca inima sa imi tresalte subit.M-am incruntat,iar zambetul lui se largi,parca stiind ce efect are asupra mea.Imi venea sa-i rup gatul.Daca el crede ca eu ii voi cadea la picioare se insala amarnic.Lasa ca cu prima ocazie,il voi lovi asa tare ca nici el nu va sti ce l-a lovit.Doamne,daca ar sti mama ce gandesc,ar fi foarte dezamagita de mine.Ian e prima persoana care reuseste sa ma enerveze asa tare;si totusi e aceea parte in mine atrasa de el.
          Acesta intinse mana,asteptand sa ii accept gestul.Lucrul acesta m-a indispus mai mult,asa ca m-am ridicat singura,trecand superior pe langa el.Poate asa va intelege si el ca eu nu sunt vreo proasta de care el sa isi bata joc.O avea el nevoie de mine,dar ii face mare placere sa ma enerveze.O sa incerc sa nu-i dau satisfactie.
         Ne-au condus in fatza unei usi mari,duble,pe care a deschis-o cu un scartait sinistru,ca in acele filme de groaza,care iti trimite fiori pana in maduva oaselor.Camera in care am pasit,era chiar living-ul in care ma aflasem de dimineata.Layla cu Chriss s-au asezat pe canapea,totusi pastrand distanta unul fatza de celalalt.Ian,asemenea unei statui romane,scaldat in razele ce proveneau de-afara,statea sprijinit de bibloteca.
         -Nu iei loc?intreba ridicand si spranceana.
         Mi-am dat seama,ca eram inca in fatza usii,nemiscandu-ma deloc.
         -Mai bine raman in picioare,dar multumesc de intrebare,am spus mieros,in timp ce-mi fluturam inocent din gene.
        Am ocolit canapeaua,in timp ce inaintam spre peretele din sticla.Stiam ca asteptau sa dau startul intrebarilor.Si totusi,ma simteam asa ravasita,nestiind ce intrebare sa pun prima data.Vroiam sa aflu raspunsul la toate intrebarile o data.
        Am privit privelistea de-afara si am ramas uimita.Parea Raiul de pe Pamant.Muntii colosali,incununati de aureola,taiau aprig cerul,taieturile fiind mascate de mici voaluri de ceata.Dealurile verzi,completate de padurile inspaimantor de feerice,erau intretaiate de o apa curgatoare,ce parerea ca aducea peisajului,miscari subtile,molatice,dar totusi gratioase.Apa parea ca se revarsa din cer.Tabloul parea conturat de pajistile cu flori,ale caror mistere nu le puteai distinge.Ceea ce mi-a atras atentia a fost falnicul castel,care venea in completarea peisajului,asemenea unei piese de puzz-el indispensabila.Si totusi palatul avea acel secret teribil ascuns tainic,care probabil va fi ingropat o data cu cladirea.Aceasta se termina cu o multitudine de alte case ce redau parca un mic orasel.Daca nu as fi stiut ca privesc printr-un geam de sticla,as fi zis totul este de fapt un tablou,nu un loc real.Oare unde ne aflam?

am inebunit stiu-Rapunzel:))

          Revenind la realitate,m-am intors catre cei prezenti in incapere,punand prima intrebare care ma macina:
         -Chiar suntem in Lumea de jos?glasul meu parca strapunse adanc tensiunea.
         Baietii au aprobat confuzi,surprinsi parca de intrebare.Asta m-a derutat si mai mult.Nu avea logica!
          -Dar atunci unde sunt cazanele cu foc,oamenii in lanturi tarati prin noroi,intunericul dens,demonii???am intrebat din ce in ce mai confuza.
          Cei doi au inceput sa rada asa tare incat cred ca vila s-a mutat din loc cu cel putin 5centimetrii.Se pare ca mai nou sunt si clovnul casei.
          -Imi spuneti si mie ce este asa amuzant?
          -Wow!In ce lume roz traiesti...cum ajungeai acasa?calare pe un unicorn?zise Ian cu ironie.
          -Pai din pacate nici nu voi putea afla.Sunt blocata aici cu tine...
          Imi zambi batjocoritor in timp ce-si schimba greutatea de pe un picior pe altul.
          -Daca voi paparudelor ati terminat cu rasul,as vrea sa trecem mai departe!am raspuns cu o inocenta dezgustatoare.
         M-am simtit aruncata in peretele de sticla,aceasta scotand un sunet arsurzitor,in timp ce trupul meu se prelingea pe jos.Simteam cum capul imi bubuie,iar pentru cateva secunde,nu mai puteam distinge nimic,doar tipatul Laylei era singurul lucrul pe care il mai percepeam.Era ca si cand peste ochii mei,se aseza un val de negura.Am incercat sa revin in pozitie verticala,in timp ce-mi recapatam vedere,dar parca corpul se impotrivirea.O mana puternica m-a apucat de antebrat,smucindu-ma in sus,aducandu-ma pe picioare.Am ridicat privirea si am dat peste un Ian nervos,care mai avea putin si ma omora.Imi prinse cu brutalitate barbia,lipindu-si fruntea de-a mea.
          -Eu in locul tau,as fi mai atenta la limbaj.Inchide gurita aia dragutza,pentru ca esti pe teren minat;un singur pas gresit si totul poate exploda!
           Tonul era unul superior,iar zambetul zeflemist cu rasuflarea fierbinte,imi trimiteau fiori in tot corpul.Cum voi reusi sa traiesc alaturi de el.Este o persoana asa dificila si infricosatoare.Fiecare gest pe care il face,oricat de simplu este,are ceva enigmatic,si totusi periculos...periculos de atragator.Este asemenea unei feline,care din clipa in clipa,se arunca asupra pradei,printr-o miscare salbatica si letala.Prezenta lui pare intiparita pana si in aerul din incapere.Totul pare sa se subordoneze lui...doar e Zeul Mortii.Un Zeu feroce,dureros de sexy,carismatic.Dar acele schimbari de atitudine sunt terifiante,iar eu nu o sa ma las pacalita de el.Pentru mine continutul conteaza,iar comportamentul lui lasa de dorit.
           M-am incrutant in timp ce incercam sa pun piesele puzz-ului cap la cap...sau cel putin acele putine piese.El are nevoie de mine,deci nu vad de ce m-ar omori.Dupa toata tevatura din padure sau de la spital,eu trebuie sa am o mare importanta pentru El.
           I-am prins mana intr-o stransoare delicata,plasand-o pe gatul meu,in timp ce-l priveam direct in ochi.
           -Hai!Ce stai!omoara-ma...te las sa ma omori.
           Glasul meu era unul neutru,de parca spusesem cel mai firesc lucru de Pamant(de sub Pamant).Privirea lui era inexpresiva,desi limbajul trupului il dadeau de gol.Era surprins.Mana lui s-a inclestat in gatul,pentru cateva secunde,timp in care respiratia mea s-a oprit,sangele parca inghetand in vene.Brusc m-a eliberat,mana lui alunecand la baza gatului meu.Respiratia mea sacadanta,era singura melodie a linistii asternute in camera.
           -De ce te-ai oprit?Ti-ai amintit ca ai nevoie de ajutorul meu?am spus batjocoritor.Asa e...nu ma poti omori.Tu.ai.ne.vo.ie.de.mi.ne!am terminat silabisind.
           Maraitul lui se facu auzit,in timp ce se apropia de mine.Mi-am dat seama ca nu puteam da inapoi fiind lipita de peretele de sticla.Ne uitam urat unul la altul,dar stiam ca sunt incolita.Totusi orgoliul nu ma lasa sa cedez asa ca bravam.O mana delicata se aseza pe bratul lui,iar acesta sari in sus ca ars,departandu-se de noi.
            -Atinge-o,si nici unul nu mai iese intreg din casa!
            Pielea Laylei parea mai transparenta ca niciodata,in timp ce ochii erau obositi.Se vedea dupa pozitia corpului,ca abia se tine pe picioare,dar amenintarea din privire era clara.Am observat ca locul unde atinsese Layla era ars,astfel Ian alegandu-se cu camasa arsa.
            -Cred ca ajunge deocamndata cu intrebarile!se auzi vocea lui Chris.
            Am aprobat inca nesigura de ce se va intampla in continuare.
            -Layla,cel mai bine ar fi sa te intorci in camera si sa te odihnesti.
            Pentru prima data eram de acord cu Ian.Wow,asta da premiere.
            -Ma simt bine.
            M-am apropiat de ea,imbratisand-o protectiv.Apoi am condus-o spre Chris,rugandu-l sa o conduca in camera.
            -Dar...incerca sa spuna.
            -Du-te!i-am zambit incurajator.
            -O sa fiiii bine?ma intreba in dreptul usi.
            -Da,ma voi descura!?!am spus incercand sa ma conving pe mine insami.
           Am incercat pe cat posibil sa-l ignor,incepand sa inspectez living-ul.La fel cum spusesem si de dimineata,aceasta incapere era decorata cu bun gust.M-am apropiat de pian,in timp ce-mi treceam usor degetele peste clape.M-am oprit asupra celor din mijloc,incercand sa-mi aduc aminte,cele cateva note,dintr-o opera celebra.Nu aveam mare experinta,doar un an si asta cand eram inca foarte mica.Dar oricat incercam ultimile 3 note le greseam,zgariind parca aerul.M-am incruntat,incercand din nou,dadand gres din nou.Am vrut sa renunt,dar niste degete prelungi si catifelate,le acaparasera pe ale mele,contopindu-se delicat.Pareau vrajite,ghidandu-ma,notele curgand natural,gadilandu-mi urechile.Il simteam asa aproape de mine,lucrul acesta intimidandu-ma.Mainile noastre se oprira din zborul lor magic.Mi-am intors fatza catre el multumindu-i slab in timp ce ma indreptam spre semineu.
            In timp ce ma prefaceam ca gaseam interesant design-ul semineului,un lucru chiar mi-a atras atentia.Pe peretele de deasupra semineului se prezenta un mare gol.Poate nu era un lucru ciudat,dar parca strica tot farmecul.Era ca si cand lipsea ceva de acolo.Puteam si vedea un tablou imens...iar persoana care era prezentata era chiar domnisoara din oglinda.Am deschis ochii incercand sa alung imaginea din cap,dar parea ca prinsese radacini in mintea mea.Am atins incet peretele,iar raceala trimisa,imi cutremura trupul.
            L-am simtit pe brunet undeva aproape in spatele meu.Puteam sa-i simt privirea pironita asupra mea.
            -Imi vei spune de ce ai dat jos tabloul?am intrebat neintorcandu-ma cu fatza spre el.
            -Curand...a fost singurul lui raspuns.
            Nu parea uimit ca stiusem din prima ca lipseste ceva,si mai ales ca lipseste un tablou.M-am intors curioasa spre el,dand de Ian care ma studia cu curiozitate.El simteam mai calm acum,lucru ce ma linistea.L-am analizat si eu cu atentie,dand atentie fiecarei trasaturi.Acei ochi mistici,care parca te invaluia in umbre pierdute de demult,parul ca taciunele,zburlit,si moale sau cel putin asa imi imaginam ca era.Mi-ar fi placut sa-mi plimb mainile prin acea mare negura.Privirea mea poposi asupra buzelor,ce pareau fructul interzis.Instinctiv,limba mea trecu usor peste buze,umezindu-le.Nu intelegeam cum pot sa ma simt atrasa de o persoana asa enervanta si periculoasa.
            Nu stiu,daca eu ma apropiasem de el,sau el de mine sau chiar amandoi unul de altul,dar acum trupurile noastre erau lipite.Caldura primita de la corpul lui,imi zguduia trupul.Palma lui poposi delicat pe obrazul,inconstient,acesta se odihni in palma lui.Eram confuza si speriata de noul amalgam de sentimente.
           Colturile buzelor lui se ridicara intr-un zambet abia perceptibil,usor superior.
           -Esti asa draguta,cand arati ca o caprioara speriata,zise amuzat.Si mai ales cand ti inchisa acea gurita aristocratica.Bine stiu o modalitate de o inchide.
           Senzualitatea cu care vorbi,imi transforma in gelatina fiecare fibra din corp.Demonul asta vrea sa ma omoare...Simteam cu pielea imi luase foc,iar atingerea lui nu ma ajuta.Am incercat sa adun ultima farama de putere pentru a ramane in picioare.
          -Ei bine ai avut 2 ocazii cand ai putut sa ma saruti,dar ai irosit sansele,am raspuns un pic rautacios,facand aluzie la momentul petrecut de dimineata,si la cel din noaptea in padure.
          Ochii ii stralucira jucaus,in timp ce zambetul acela micut se transforma intr-un ranjet in toata regula.
          -A treia oara e cu noroc!


          Zicand asta,buzele lui le zdrobira pe ale,formand un sarut pasional.Inca din prima clipa,zidurile mele fura distruse,iar pasiunea si adrenalina se faceau simtite.Fluturasi pareau ca zboara in stomacul meu,in timp un foc mistuitor,parea ca ma distruge din interior.Buzele noastre se frematau unele pe altele,intr-un joc al dominatiei.Cu greu tineam pasul,ma simteam absorbita de salbaticia si pasiunea depusa de el.Mana stanga se incatusa in jurul gatului lui,in timp ce mana dreapta deja isi croise drum spre par.Acum se juca cu firele rebele,si da avusesem dreptate;acel ocean de negura era moale,trimitandu-mi noi fiori la atingere.L-am tras puternic de el,brunetul scotand un marait senzual,ce avu ca rezultat ecitarea mea.In stomacul meu nu mai era de mult un simplu zbor,ci un adevarat razboi,iar acum asemenea unui pietroi,caza adanc de tot.Simteam cum picioarele ma paraseau,dar intr-o secunda mainile lui erau sub posteriorul meu,ridicandu-ma in aer,incolacindu-mi picioarele in jurul bazinului.
            Incepusem sa ne invartim,nepasandu-ne peste ce dam...eram parca numai noi doi.M-a lipit cu spatele de sticla cea rece,pentru un echilibru mai bun,in timp ce mainile lui poposira pe soldurile mele.Buzele noastre se cunosteau,se remodelau,se pierdeau in focul de arficii pe care il simteam.Limbile noastre se duelau intr-o dans al suprematiei.Nu aveam nici o sansa,dar acceptam infrangerea.Gurile noastre se departau doar 3 secunde pentru o noua gura de aer,dar revenirea parea mai dulce ca niciodata.Oh my god!Cat il doream in acest moment!

           Mainile lui imi atingeau pielea spatelui,lasand parca cu fierul incins urme,in timp ce eu ma chinuiam sa-i deschid nasturii camasii.Un scartait de usa ne aduse la realitate,rupand vraja.Fetzele noastre se departara cu greutate,in timp ce priveam persoana care ne deranjasera.Era nimeni alta decat iubita lui.Oh,am dat de dracu!!!



Vacanta placuta!!!